Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.

Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen”

Miercuri, 20 februarie, la ora 18:30, puteţi viziona spectacolul Carmen de Georges Bizet, pe un libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, după o nuvelă de Prosper Mérimée, în regia Marinei Emandi Tiron. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta.

Opera Carmen, care a avut premiera mondială în 3 martie 1875, la Opéra Comique din Paris, reprezintă un caz rar în lumea teatrului muzical. Dacă în ceea ce privește alte lucrări părerile pot fi împărțite, în legătură cu Carmen, muzicologii și publicul, elita și spectatorii din balcon, specialiștii și necunoascătorii sunt toți de acord: este o capodoperă. Mai important, această creație depășește barierele naționale. Muzicologii au catalogat-o uneori drept cea mai bună operă compusă vreodată în Franța, iar după introducerea ei în Rusia, Ceaikovski a prezis că în zece ani va fi cea mai populară lucrare de operă din lume. Filosoful Friedrich Nietzsche a numit-o una dintre cele mai originale capodopere din literatura de operă.

“Reprezentant de seamă al sfârșitului epocii romantice franceze, Georges Bizet (23 octombrie -1838 – 3 iunie 1874) și-a dedicat aproape întreaga creație teatrului muzical și muzicii dramatice în ansamblu. În afara muzicii de scenă pentru piesa lui Daudet Arlesiana, el a creat câteva operete – Le Docteur Miracle, Don Rodrigue – și mai multe lucrări în genul operei și operei comice – Don Procopio, Les Pêcheurs de perles, Ivan le Terrible, La Jolie Fille de Perth, Le cope du roi de Thulé (neterminată), Noe (partituraă a lui Halévy terminată de Bizet), Calendal, Clarissa Harlowe, Grisélidis, Djamileh. Capodopera sa, Carmen, încheie șirul acestor creații care, în ansamblul lor, au contribuit la formarea unui stil viguros și inconfundabil”, scrie Grigore Constantinescu.

Întregul spectacol este, de la primul la ultimul act, o luptă în arenă, la finalul căreia nu există învingători, ci numai învinși, starea continuă de conflict fiind întreținută de prestația interpreților, îndrumați de către regizoarea Marina Emandi Tiron să redea în forță emoțiile personajelor.

Pentru această reprezentație publicul spectator o va putea urmări pe mezzosoprana Ljubica Vraneș în rolul Carmen, invitată pe scena Operei Naționale București.

Scenografia: Cătălin I. Arbore

Coregrafia: Alexa Mezincescu

În distribuţie: Alin Stoica, Mihaela Stanciu, Adrian Mărcan, Stanca Maria Manoleanu – debut, Sidonia Nica, Lucian Corchiș, Ciprian Pahonea, Dragoljub Bajic – invitat, Daniel Filipescu

Solişti balet: Alexandra Gavrilescu, Marco Corcella, Raquel Gil, Alexandre Plesis

Cu participarea Orchestrei, Corului și Ansamblului de Balet al Operei Naționale București

Următoarea reprezentație a spectacolului va avea loc duminică, 7 aprilie 2019, începând cu ora 18:30.

„Otello”, în regia lui  Giancarlo del Monaco

Creația verdiană a reprezentat prin excelență o împletire perfectă a artei dramatice cu muzica. De-a lungul secolelor, Otello s-a dovedit a fi o capodoperă care s-a evidențiat nu doar prin simbolurile filosofice, ci și prin trăirile  tulburătoare și puternice ale personajelor, din punct de vedere teatral.

 „Eu fac o cercetare minimalistă scenografică, în sensul că spaţiile nu mai sunt definite de un realism primitiv care reprezintă Ciprul, care poate reprezenta Veneţia şi tot ceea ce este ; e o cercetare care vrea să se sublimeze şi să se înalţe în inima personajelor, lucru mult mai important decât faptul de a nara o poveste. Este necesar să povestim situaţii umane, situaţii foarte dificile, complicate, ca gelozia, rasismul, răul, binele... Spre exemplu, răul şi binele se confruntă în această operă între Desdemona şi Iago, de acord ? Otello este o victimă, o victimă a răului ; chiar şi Desdemona este o victimă a răului,dar confruntarea dintre bine şi rău este reprezentată de Iago-Desdemona. În această confruntare, eu vreau să centrez atenţia publicului pe acţiunea scenică şi pe dramă, mai mult, pe psiho-drama acestei poveşti”, mărturieşte regizorul Giancarlo del Monaco.

Regia artistică, decorul și luminile poartă semnătura maestrului Giancarlo del Monaco, costumele sunt realizate de Stella del Monaco. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare. Maestru de cor, Daniel Jinga.

Cu: Daniel Magdal, Iulia Isaev, Ștefan Ignat, Antonela Bârnat – debut, Liviu Indricău, George Vîrban, Marius Boloș, Iustinian Zetea

Cu participarea Orchestrei și Corului Operei Naționale București

Spectacolul este programat vineri, 22 februarie, începând cu ora 18:30. Următoarea reprezentație va avea loc sâmbătă, 23 martie, începând cu ora 18:30.

 „Frumoasa din Pădurea Adormită”

Sâmbătă, 23 februarie, începând cu ora 18:30, sunteţi invitaţi la spectacolul de balet Frumoasa din Pădurea Adormită de Piotr Ilici Ceaikovski. Regia și coregrafia poartă semnătura lui Vasily Medvedev și Stanislav Fečo, decorul, costumele și light design-ul sunt realizate de Pavol Juráš. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Ciprian Teodorașcu.

Coregrafii Vasily Medvedev și Stanislav Fečo promit publicului o experiență unică: „Este o onoare să montăm spectacolul Frumoasa din Pădurea Adormită alături de corpul de balet al Operei Naționale București, un tribut adus marelui coregraf Marius Petipa cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea artistului.

Geniul muzicii lui Piotr Ilici Ceaikovski redă cu finețe celebrul basm bazat pe contrastele dintre bine și rău. După traversarea a trei secole, acest spectacol de balet încă stârnește curiozitatea audienței de toate vârstele.

Întrucât am crescut cu acest titlu legendar și am evoluat într-un număr considerabil de producții ale spectacolului Frumoasa din Pădurea Adormită, am încercat să conservăm cele mai semnificative tradiții din patrimoniul baletului clasic și, alături de un scenariu inedit și costume de poveste, să oferim o emoție de neuitat audienței.”

În distribuţie: Mihaela Soare, Bogdan Cănilă, Lorena Negrea, Vlad Toader, Antonel Oprescu, Monica Petrică, Vicențiu Popescu, Mircea Ioniță, Marina Gaspar, Ada Gonzalez, Raquel Gil – debut, Remi Tomioka, Kana Yamaguchi, Egoitz Segura, Sergiu Dan, Virgil Ciocoiu, Mihai Mezei, Greta Niță, Oscar Ward, Remi Tomioka, Alexandre Plesis, Miquel Duran, Maxime Latapie, Diana Gal, Sergiu Dan, Jasmine Deleary, Michele Tirapelle, Marco Corcella, Egoitz Segura

Următoarea reprezentație va avea loc duminică, 17 martie 2019, începând cu ora 18:30.

,,Elixirul dragostei”, de Dragobete pe scena Operei Naționale București

Nu rataţi duminică, 24 februarie, la ora 18:30, spectacolul Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Regia poartă semnătura lui Marco Gandini, scenografia a fost realizată de Adriana Urmuzescu, iar lighting design- ul de către Virginio Levrio. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mihnea Ignat – invitat.

Exemplu tipic de operă bufă, Elixirul Dragostei este una dintre capodoperele donizettiene, alături de Don Pasquale. Partitura este fermecătoare, extrem de grațioasă, farsa fiind deopotrivă extrem de comică și sentimentală. Dintre momentele superbe ale operei se remarcă, în actul I, aria lui Nemorino ,,Quanto è bella”, apoi prezentarea lui Dulcamara ,,Udite, udite” și aria lui Nemorino ,,Una furtiva lagrima”.

,,Astăzi, pentru a pune în scenă o operă, ca și în cazul unei piese de teatru, dacă vorbim despre lucrări ale trecutului, poartă cu sine întrebarea dacă subiectul are sau în ce măsură poate avea o semnificație pentru publicul contemporan. Povestea și muzica din Elixirul dragostei  sunt într-un anume sens contemporane, deoarece nu găsim în ele elemente arhaice, referințe la o anume epocă. Înțelegem în schimb modelul unui tânăr adolescent îndrăgostit, cu puțină experiență de viață, care crede în iluzia unui medicament în stare să-i rezolve problemele în dragoste. De asemenea, înțelegem tema dorinței de dragoste, diferită la fiecare dintre personajele principale, trio-ul amoros Adina-Nemorino- Belcore. Montarea respectă raporturile dintre personaje, dinamica lor, relațiile de dependență și influență dintre ele, care definesc dezvoltarea poveștii într-un spațiu atemporal, în care dinamica acțiunii, a bucuriei, a dezamăgirii, a speranței, a jocului pot să fie conturate mai bine, fără constrângerea specifică unui timp istoric sau a unui spațiu care să le forțeze între limite.

Nemorino și Adina sunt perechea perfectă, așa cum afirmă Donizetti, dacă nu în mod direct, prin libret, cel puțin prin dinamica muzicii de la sfârșitul actului I”, explică regizorul Marco Gandini.

Cu: Cristina Maria Oltean, Daniel Ostretsov – invitat, Daniel Filipescu, Cătălin Toropoc, Andreea Novac

Următoarea reprezentație va avea loc vineri, 19 aprilie 2019, începând cu ora 18:30.