Profesorii din Moldova, pregătiţi să predea despre Holocaust

Treizeci şi cinci de profesori din Moldova au participat săptămâna trecută, la Iaşi, la un curs despre cum ar trebui să predea Istoria Holocaustului. În România, acest curs introdus în 2005 este opţional, predat la clasa a XI-a. Exisă şi ţări, însă, cum este Marea Britanie, în care s-a pus problema renunţării la această materie.   

Istoria Holocaustului este studiată în ţări din întreaga lume, dar în mod special în Europa, Statele Unite ale Americii şi Canada, după cum spune Dan Napolitano, director în cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite. “Se mai predă şi în Africa, America Latină şi Asia, în ţări precum Africa de Sud, Argentina şi China. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, cursurile despre Holocaust se organizează în grupuri mici, nu sunt discipline care se predau la nivel naţional”, spune Dan Napolitano.

Manual 

În România, există din 2005 un manual pentru disciplina “Istoria evreilor. Holocaustul”. Doru Dumitrescu, inspector general de specialitate în cadrul Ministerului Educaţiei, consideră că manualul era o prioritate din cauza lipsei unei programe cu această tematică şi a lipsei cunoaşterii de către elevi a Holocaustului în Romania, pentru combaterea sentimentelor de discriminare şi a celor antisemite.

Materie cu statut neclar

Dacă în 2005 se spera ca măcar în două şcoli din fiecare judeţ să se predea Istoria Holocaustului, în timp, statutul acestei discipline a rămas destul de neclar. Mai exact, este un curs opţional la clasa a XI-a, predat de către profesorii de istorie, de socio-umane sau chiar de către diriginţi. Câţi elevi ajung însă să înveţe despre Holocaust nu este foarte clar.

Geanina, studentă în anul I în cadrul Universităţii Bucureşti, spune că ea a făcut acest curs opţional, pentru că profesoara ei de istorie îşi făcea doctoratul despre Holocaust. Colegii ei de la facultate, însă, nu au avut parte de profesori interesaţi de această disciplină.

Cum este în străinătate

La nivel internaţional, Istoria Holocaustului se predă chiar de la vârsta de 11 ani, dar cei mai mulţi elevi o studiază la liceu. “Predarea acestei discipline este foarte importantă pentru viitoarea generaţie, pentru a ne asigura că tinerii de azi nu vor rămâne tăcuţi şi indiferenţi în faţa unui genocid. Vedem cum în întreaga lume antisemitismul şi negaţionismul sunt în creştere, deşi încă mai avem supravieţuitori ai Holocaustului printre noi care pot povesti ce s-a întâmplat”, spune Dan Napolitano.

Propunere controversată

În 2011, lordul Baker of Dorking, care a fost timp de trei ani consilierul  premierului britanic Margaret Thatcher pe probleme educaţionale, a propus interzicerea studierii Istoriei Holocaustului în Marea Britanie, pe motiv că elevii trebuie să înveţe mai întâi istoria propriei ţări şi apoi a altor popoare. Într-un interviu acordat The Daily Telegraph, el a spus că modul în care este predat Holocaustul pune într-o lumină proastă Germania.

Program pentru profesori

În ţara noastră, de anul trecut, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” organizează în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Ambasada SUA la Bucureşti şi Muzeul Holocaustului de la Washington, un program pentru profesorii care predau “Istoria evreilor. Holocaustul”. “Anul trecut acest program a fost organizat pentru profesorii din Muntenia şi s-a desfăşurat la Bucureşti, anul acesta a fost pentru profesorii din Moldova şi s-a desfăşurat la Iaşi, iar anul viitor va fi la Cluj”, spune Elisabeth Ungureanu, reprezentant al Institutului “Elie Wiesel”. La Iaşi, au participat 35 de profesori din preuniversitar, respectiv 15 din oraşul Iaşi, iar restul din alte şapte judeţe ale Moldovei. Ei au ascultat prezentările unor istorici şi cercetători în domeniu, printre care Radu Ioanid, director în cadrul Diviziei de Arhive Internaţionale a Muzeului Holocaustului din Washington, Alexandru Florian, director al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Michael Shafir de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Paul Shapiro, director al Centrului pentru Studii Avansate în domeniul Holocaustului de pe lângă Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington. “Printre temele abordate s-au regăsit cele referitoare la Holocaustul în Europa, legislaţia privind evreii din România din 1938 şi până în prezent, negarea Holocaustului, Pogromul de la Iaşi, linii directoare privind predarea Holocaustului”, spune Elisabeth Ungureanu.

A fost sau nu a fost?

Raportul Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, prezentat în 2004 la Palatul Cotroceni, a  arătat că în România, în timpul celui de al doilea război mondial, a avut loc Holocaust, acesta devenind posibil ca urmare a “antisemitismului cu rădăcini adânci în istoria politică şi culturală a ţării”.

Potrivit concluziilor raportului, ordinele care au dus la degradarea civică şi nimicirea evreilor şi a instituţiilor evreieşti au fost date de cele mai înalte autorităţi române. “Autorităţile civile şi militare române sunt responsabile de moartea unui număr cuprins între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni din România şi teritoriile aflate sub administraţie românească”, se arată în document.