x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Când regizorul e nevoit să joace în locul unui actor

0
Autor: Maria Sârbu 27 Ian 2013 - 16:15
Când regizorul e nevoit să joace în locul unui actor
Vezi galeria foto
“O scrisoare pierdută” de la Naţionalul craiovean, la “Odeon”, cu Mircea Cornişteanu în rolul Poliţaiului
În teatrul românesc au fost cazuri când regizorul unui spectacol era nevoit să înlocuiască, într-o reprezentaţie sau două, un actor, din motive, în special, de boală. În “O scrisoare pierdută” de Caragiale, producţie a Teatrului Naţional din Craiova, care a fost montată în octombrie 2012, regizorul acestei creaţii, Mircea Cornişteanu, este nevoit să interpreteze de vreo trei luni rolul lui Ghiţă Pristanda, poliţaiul oraşului. Actorul Constantin Cicort, care avea încredinţat acest personaj şi jucase doar în primele două reprezentaţii, şi-a rupt un picior într-un accident şi este încă în recuperare.

“M-am încumetat să joc pentru că nu aveam soluţie. A fost o chestie forţată faptul că am intrat în rolul acesta. Eu ştiu pe dinafară toate comediile lui Caragiale şi mi-a fost mult mai uşor să intru eu în rol, ştiind textul”, mi-a spus Mircea Cornişteanu. Astfel, rolul Pristanda, care nu e unul mic, ci “ditai rolul”, cum spune regizorul, e jucat de Cornişteanu.

Spectacolul a fost prezentat săptămâna trecută la  Teatrul Odeon, bucureştenii având curiozitatea să îl vadă, mai ales că e creaţia unui regizor care a montat Caragiale de vreo 20 de ori (piese, proză, corespondenţă), atât pe scena Teatrului din Bănie, cât şi pe alte scene din ţară, iar “Scrisoarea” în cauză e a V-a variantă. Şi toate cinci variante le-a realizat la Naţionalul craiovean. A scris chiar şi un scenariu de film, împreună cu Titus Popovici, având la bază “O scrisoare pierdută”. Astfel şi-a luat rolul Pristanda fără probleme.

De ce a abordat Cornişteanu de atâtea ori această comedie? Aşa cum îmi spunea el, într-o dascalie a lui Caragiale de la începutul piesei se arată că acţiunea are loc “în zilele noastre”. Şi, de la prima variantă montată (1974) şi până la ultima, a pus “Scrisoarea...” în scenă de fiecare dată “altfel”, pentru că “actualitatea vieţii se schimbă mereu”.

“Piesa este mereu actuală pentru că noi suntem mereu oamenii pe care i-a descoperit Caragiale că suntem. Conjuncturile diferă, dar esenţele rămân aceleaşi. Tehnologia progresează, dar esenţele rămân tot alea. Personajele lui Caragiale se comportă la fel, cu oarecare progrese, pe măsură ce avansăm în secole, dar progresele nu sunt în bine. Politicianismul devine din ce în ce mai agresiv, calitatea oamenilor politici scade din ce în ce mai tare încât replica de final a lui Caţavencu, «iată binefacerile unui sistem constituţional», arătând spre un Dandanache decrepit şi adormit în fotoliul cu rotile, are o actualitate extraordinară”, afirma Cornişteanu, care a făcut toate piesele comice ale lui Caragiale (a montat de cinci ori şi “O noapte furtunoasă”). S-a ferit de drama “Năpasta”, pentru că nu-i place “ca text”.

E un orgoliu al său abordarea atât de des a creaţiei comice a lui Caragiale. A mărturisit: “Am un simţ al umorului de care sunt mândru. Aşa cred, dar mi s-a şi confirmat de multe ori nu numai prin vorbe, ci şi prin calitatea comediilor pe care le-am făcut. Am un simţ al umorului bun, văd lumea din jur cu detaşarea ironică pe care o avea, cred, şi Nenea Iancu, evident păstrând proporţiile. Nu am geniu, aşa cum avea el, dar este foarte aproape modul în care Caragiale oglindeşte lumea de modul în care eu înţeleg să privesc lumea înconjurătoare. Asta mă face să revin mereu la el. Descopăr mereu lucruri care mă surprind”.

În actuala variantă cu “O scrisoare pierdută”, în rolul Tipătescu regizorul l-a văzut pe Claudiu Bleonţ, alături de actori din trupa craioveană: Ilie Gheorghe (Trahanache), Cerasela Iosifescu (Zoe), Valer Dellakeza (Dandanache), Nicolae Poghirc (Cetăţeanul turmentat), George Albert Costea (Caţavencu), Valentin Mihali (Farfuridi), Adrian Andone (Brânzovenescu) ş.a.

Cornişteanu motivează distribuirea lui Bleonţ: “Nu aveam pe altcineva care să joace acest rol, cel mai dificil rol din piesă, cred. În mai toate spectacolele, pe care le ştiu, cu excepţia celui realizat de Liviu Ciulei, cu Toma Caragiu şi mai apoi cu Victor Rebengiuc, rolul acesta nu avea forţă. Este rolul cu cea mai mare prezenţă în piesă, dar Tipătescu nu are text comic. E nevoie de un actor, aşa cum era Caragiu, care avea geniu comic, sau Rebengiuc, cu marele lui talent, să-l îmbrace pe Tipătescu cu personalitatea proprie, în aşa fel încât să-l scoată din această conjunctură nefavorabilă lui. Am avut nevoie de un actor şi l-am găsit pe Bleonţ, un actor pe care îl consider de un talent cu totul remarcabil şi care mi se pare potrivit. Are o nebunie şi cred că el a făcut foarte bine ce a făcut în spectacol, ajutând ca şi acest rol să echilibreze foarte mult spectacolul”.

Distribuindu-l pe Bleonţ, regizorul s-a gândit şi la actriţa care o avea pentru Zoe, Cerasela Iosifescu. Cei doi au mai jucat împreună. Cornişteanu afirmă că relaţia dintre cele două personaje este o relaţie de amor “de-adevăratelea” şi asta se vede din jocul celor doi actori; că Trahanache, jucat memorabil de Ilie Gheorghe, este un om în vârstă, care nu mai are cum să-şi bucure tânăra nevasta în ale iubirii trupeşti.

“Trahanache al lui Ilie Gheorghe este foarte liniştit că nevasta sa a nimerit pe mâinile unui băiat bun, de familie, un om serios şi că în felul acesta nu e ameninţat ca ea să-l înşele cu te miri ce şofer. El poate controla prefectura. El este cel care face jocurile. I-a încredinţat-o pe Zoe, făcându-se că nu ştie, pentru că aşa cum e construită scena dintre Trahanache şi Tipătescu în actul I, în care ăla îi povesteşte despre scrisoare, bietul Tipătescu se dă de gol că e vinovat, dar Trahanache dă de înţeles clar că nu-l interesează povestea şi nu-l va condamna şi nu-l va certa pentru faptul că trăieşte cu nevastă-sa”, spune Cornişteanu, care s-a arăta mulţumit de “această găselniţă”, căci a obţinut efectul scontat.

În spectacol, Mircea Cornişteanu foloseşte proiecţii. Pe un ecran mare e reprezentat, în actele I şi II,  exteriorul casei în care are loc acţiunea. Mai bine zis, acţiunea începută “pe film”, cum spune regizorul, se continuă “pe teatru” şi invers. E sincronizare. Se vede pe ecran ce se întâmplă în exterior, când cineva intră pe uşă şi imediat apare pe scenă. Şi invers. A recurs la acest lucru pentru a da “dinamică în plus spectacolului”. Apoi în actul III s-a recurs la altă soluţie: “întrunirea electorală să se întâmple aşa cum se întâmplă astăzi, când televiziunile transmit în direct de la întruniri electorale”. Pe scenă e o cameră de filmat pusă în scopul de a îi implică pe spectatorii reali în potenţiali alegători, participanţi la întrunirea electorală. În actul IV este filmat faimosul parc Romanescu din Craiova, la marginea căruia sunt case-palat. Se vede grădina din spatele presupusului palat al lui Trahanache, iar vizavi e parcul oraşului.

Mircea Cornişteanu a păstrat textul lui Caragiale, dar a făcut mici adăugiri sau mici schimbări. El susţine că acestea ar fi fost trecute în text şi de Caragiale, dacă marele scriitor ar fi scris piesa acum.
“«Ce eram acum câtva timp înainte de Crimeea?», spune în discursul său Caţavencu, la sfârşit. Eu am înlocuit Crimeea, căci nu mai ştie nimeni despre Războiul din Crimeea de la mijlocul secolului al XIX-lea, când s-a schimbat harta politică a Europei, cu: «Ce eram noi înainte de Bruxelles». Apoi, «familia mea de la ‘48», a lui Dandanache este «familia mea de la ‘89». Am schimbat anul. E foarte asemănătoare distanţa de la ‘48 până la ’84, când a scris Caragiale piesa, cu cea de la ’89 până în 2013. Nu e mare diferenţă. Şi am mai făcut câteva schimbări: Dandanache spune în loc de birjar şofer. În loc de telegraf, eu am zis fax, în loc de «vă cheamă la telegraf», am zis «vă cheamă la teleconferinţă». Schimbările însă nu alterează cu nimic substanţa textului”, precizează Mircea Cornişteanu.

Regizorul şi-a dorit un spectacol al anilor 2012 – 2013, fără să taie din text, fără să îl întoarcă pe dos, “fără să încalce spiritul şi litera textului”. El a  introdus şi “omul în negru”. În a treia variantă cu “O scrisoare pierdută”, de la Craiova, cea montată în 1988 şi interzisă, era prezenţa omului în negru. Atunci, spune Cornişteanu, avea cu totul alte semnificaţii; era securistul care avea grijă de demnitar, iar acum e bodyguard, gradat, dar nu la vedere (interpretat de o actriţă). Bodyguardul, având grijă de Dandanache, ia de la Fecior, care le strânge de pe jos, bucăţelele de hârtie aruncate, după ce Zoe, fericită, rupe scrisoarea, în sfârşit găsită, şi le păstrează. Nu se ştie ce va face cu ele, nu se ştie dacă i le dă lui Dandanache. Oricând o poate reconstitui, ca să-l şantajeze pe omul politic în ascensiune, Tipătescu.

Bate mult spre politică şi Caţavencu. E foarte tânăr în acest spectacol, are sub 30 de ani. Cornişteanu spune că modelul său de Caţavencu aici, care e mai tânăr decât Caţavencu din text, e inspirat “din unii lupi din politica românească”, care vor să sfâşie cu orice preţ pentru a ajunge acolo unde şi-au propus, deşi “nu au nimica de lup, decât faptul că e o metaforă”.
Citeşte mai multe despre:   IL Caragiale,   o scrisoare pierduta,   Teatrul National Craiova

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Patru festivaluri se amână

Patru festivaluri se amână
Patru festivaluri de referinţă se amână pentru anul viitor. Electric Castle și Jazz in the Park, programate inițial pentru vara acestui an, în Cluj, precum şi Untold și Neversea, programate la Cluj, respectiv Co...

 „Centenar Paul Celan”, comemorat internațional prin proiecții de film, expoziții și concurs de poezii

 „Centenar Paul Celan”, comemorat internațional prin proiecții de film, expoziții și concurs de poezii
Galerie Foto Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel) a fost un poet, traducător și eseist de limba germană, evreu originar din România. Este recunoscut drept unul din cei mai mari poeți moderni ai lumii, iar anul...

Muzeul Naţional Cotroceni deschide expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”

Muzeul Naţional Cotroceni deschide expoziția  „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”
 Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regal

POOL (no water) pe scena online a Teatrului Maghiar de Stat!

POOL (no water) pe scena online a Teatrului Maghiar de Stat!
Galerie Foto Teatrul Maghiar de Stat din Cluj prezintă miercuri, 10 iunie, ora 20.00, premiera online POOL (no water) de Mark Ravenhill / Performance.Theatre.Film. Acesta va fi disponibil online, pe site-ul www.eventim.ro, în...

„România! Te pup.” - spectacol difuzat online, pe Scena 5 a Teatrului Național Iași

„România! Te pup.” - spectacol difuzat online, pe Scena 5 a Teatrului Național Iași
Galerie Foto Vineri, 5 iunie, de la ora 18:00, pe SCENA 5, Teatrul Național Iași difuzează online un spectacol cu 5 participări la mari festivaluri internaționale, premiat în Polonia, nominalizat de UNITER: ROMÂNIA!TE...

Dirijorul Cristian Măcelaru și mezzosoprana Aura Twarowska aduc „Poemul iubirii şi al mării” în stagiunea online

Dirijorul Cristian Măcelaru și mezzosoprana Aura Twarowska aduc „Poemul iubirii şi al mării” în stagiunea online
Galerie Foto Joi, 4 iunie 2020, de la ora 19.00, în cadrul stagiunii online, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de Cristian Măcelaru, va avea în program lucrările „Amurg de toamnă” de Alfred Al...

The Waiting Room. Întâlnire online cu Irene Lusztig

The Waiting Room. Întâlnire online cu Irene Lusztig
Galerie Foto În așteptarea noii ediții a festivalului One World Romania, care se va desfășura între 21 și 30 august, lansăm un nou proiect menit să vă stimuleze curiozitatea: The Waiting Room - o serie de întâlniri...

Bianca Paraschiv câștigă singurul Premiu I acordat în cadrul Concursului Internațional de Arte plastice “Martha Bibescu” - ediția I

Bianca Paraschiv câștigă singurul Premiu I acordat în cadrul Concursului Internațional de Arte plastice “Martha Bibescu” - ediția I
Galerie Foto Concursul Internațional de arte plastice “Martha Bibescu” și-a desemnat laureații. La acestă primă ediție organizată de Asociatia Pro Valores și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, cu sprijinul...

Vacanţă între stagiuni la Teatrul Național din Timişoara

Vacanţă între stagiuni la Teatrul Național din Timişoara
Galerie Foto Marți, 2 iunie 2020, Teatrul Național din Timișoara intră în mod oficial în vacanța dintre stagiuni. Stagiunea 2019-2020 a fost o stagiune de care ne vom aminti cu toții multă vreme – și publicul, și noi. O ...

Lansările sezonului

Lansările sezonului
Galerie Foto Anul acesta, târgurile de carte s-au desfăşurat online, dar editurile s-au străduit să nu renunţe la lansări şi la evenimente. Cele mai multe au în continuare reduceri şi posibil să păstreze ofertele pe...

Cele mai mari festivaluri de muzică din România se anulează! UNTOLD și NEVERSEA vor avea loc în 2021

Cele mai mari festivaluri de muzică din România se anulează! UNTOLD și NEVERSEA vor avea loc în 2021
Organizatorii Untold și Neversea, programate la Cluj, respectiv Constanța, anunță că își asumă amânarea celor două festivaluri pentru anul 2021. Asupra industriei de evenimente planează incertitudinea, iar, po...

232 de ani de teatru, la Sibiu! Maraton de evenimente online, astăzi la TNRS

232 de ani de teatru, la Sibiu! Maraton de evenimente online, astăzi la TNRS
Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu sărbătorește astăzi 232 de ani de existență printr-un maraton de evenimente difuzate online. Timp de 12 ore TNRS va difuza în mediul digital: pe site, pagina de Facebook...

Săptămâna de joacă pentru părinți și copii – festival online pentru familie între 1 – 7 iunie. Șapte zile de teatru pentru copii, spectacole de magie, ateliere de muzică și de creație pentru cei mici și workshopuri pentru cei mari

Săptămâna de joacă pentru părinți și copii – festival online pentru familie între 1 – 7 iunie. Șapte zile de teatru pentru copii, spectacole de magie, ateliere de muzică și de creație pentru cei mici și workshopuri pentru cei mari
Galerie Foto Între 1 – 7 iunie distracția se mută în online în cadrul festivalului Săptămâna de joacă pentru părinți și copii, care aduce la un loc demonstrații de magie, spectacole de teatru, ateliere de gătit,...

Săptămâna Gina Patrichi la Teatrul „Bulandra”!

Săptămâna Gina Patrichi la Teatrul „Bulandra”!
Teatrul „Bulandra” înseamnă istorie, valoare și dorința continuă de a se perfecționa, cu ajutorul trupei și al oamenilor de valoare din cadrul și din jurul ei. Pentru Teatrul „Bulandra”, au fost și sunt...

TNB on-line, cu 3 conferințe și cea mai erotică piesă shakespeariană, "Visul unei nopți de vară"

TNB on-line, cu 3 conferințe și cea mai erotică piesă shakespeariană, "Visul unei nopți de vară"
Galerie Foto După Sărbătoarea dedicată Zilei Internaționale a Copilului, Teatrul Național din București reia din 2 iunie difuzarea conferințelor. Trei prelegeri susținute de personalități marcante ale vieții...
Serviciul de email marketing furnizat de