x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fără Cătălina Buzoianu lumea teatrului ar fi fost mult, mult mai săracă

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 06 Aug 2019 - 14:38
Fără Cătălina Buzoianu lumea teatrului ar fi fost mult, mult mai săracă
Vezi galeria foto

“Spectacolul contemporan este un eseu în imagini. Spațiu al ideilor, spațiu sonor, spațiu al cuvântului. Regizorul este un eseist care vorbește în imagini. Obișnuiesc să dezbrac actorul. În general, actorii buni cu care am colaborat mai avuseseră performanțe. Eu știu cât de greu le vine să iasă dintr-un rol. Majoritatea riscă să se manierizeze după un succes.

Îmi plac actorii care își simt limitele și pentru care personajul înseamnă competiție cu sine, un nou salt mortal.

Actorul și regizorul, inseparabilă făptură, perfectă și strălucitoare a echilibrului universal.

Pentru mine, întâlnirile cu actorul trebuiau să fie ca niște scântei, ca în viață, ca în dragoste. Pentru asta e nevoie de sinceritate, de dăruire totală”, mărturisea Cătălina Buzoianu.

Actorii oamenii de teatru o plâng pe Cătălina Buzoianu, care a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din București marți, la ora 12.00.

Ea a influențat cariera unor mari regizori, printre care Mihai Mănuțiu și Alexandru Dabija. Cătălinei Buzoianu i se datorează venirea în România a lui Yuri Kordonsky, care, la dispariția ei, scria: “Regret că nu am mai putut bea împreună un alt pahar de șampanie”.

Marina Constantinescu, ca director al Festivalului Internațional de Teatru, sublinia: “Este greu să uiți ce a făcut marea regizoare ca profesor, om de carte, de cuvânt, de verb, dar mai ales ca regizor de teatru și de operă”.

Valul de iubire și recunoștință a actorilor cu care a lucrat este incomensurabil, Cătălina Buzoianu fiind un model viu, impregnat de inteligență, de rafinament, de eleganță.

Alături de Cătălina Buzoianu simțeai că în lumea teatrului nu este totul pierdut și nici în lumea noastră, de zi cu zi.

Horațiu Mălăele afirma: “Cătălina a fost zâna mea cea bună”.

Maia Morgenstern:Mi-a format gustul pentru teatru și percepția asupra acestei arte”.

Dragoș Buhagiar o considera “un deschizător de drumuri", iar Mănuțiu – “o regizoare strălucită".

Ana Olaru se destăinuia: “E mama mea din teatru... o legendă în armură de argint rar”.

 

Mesajul UNITER

 

In memoriam Cătălina Buzoianu (13 aprilie 1938 – 3 august 2019)

UNITER își exprimă imensul regret la plecarea dintre noi a regizoarei Cătălina Buzoianu – o mare personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani.

A cucerit culmi pe tărâmul artei teatrale, suport fiindu-i credința în profesiunea pe care și-a ales-o și căreia i s-a dedicat zeci de ani. A creat peste 100 de spectacole mari – amprente pe memoria publicului. A cugetat asupra teatrului prin comunicări, conferințe, ateliere, dialoguri, susținute aici și în diverse țări, dar și lăsând în volum bucăți de „file îngălbenite” din caietele sale de regie, de „file albe pentru viitor”, descriind totodată „itinerarii teatrale” sau aducând „omagii” oamenilor din viața sa. A scris fascinant despre teatru, despre zeii lui, despre muze. A descoperit artiști – fie că i-a căutat, fie că i-a găsit întâmplător; pe mulți i-a format, cu mulți a mers până la răscruci de drumuri. A învățat de la unii și i-a învățat pe alții. Erudiția ei înmagazinează tezaure ce țin de această artă considerată efemeră…

După absolvirea Facultății de Teatru a ajuns la Iași, la Național, unde, după cum mărturisea, a fost foarte fericită, căci „am făcut multe spectacole, unele incredibile, printre care şi «Bolnavul închipuit» sau «Istoria ieroglifică»”. În acea perioadă, 1970-1975, a pus în scenă texte și la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Apoi a plecat de la Iași la București, unde a montat la Teatrul Bulandra, la Teatrul Mic, dedicându-se și pedagogiei la Institutul de Teatru și Film, școala în care a rămas vreo trei decenii.

A lăsat urme frumoase şi la Studioul Casandra: în 1979, a pus în scenă, cu studenţii, „Romeo şi Julieta” de Shakespere, cu Adrian Pintea. Acel spectacol s-a jucat în Anglia la un festival, iar după reprezentație Pintea a fost dus de public pe braţe, de la teatru până la hotel.

Cu totul specială pentru Cătălina Buzoianu a fost „epoca” Teatrul Mic. Între 1979 și 1985, în calitate de prim-regizor permanent, a înregistrat aici succese remarcabile.

Publicul își amintește de „Să-i îmbrăcăm pe cei goi” de Pirandello, „Maestrul şi Margareta” de Mihail Bulgakov, „Yvona, principesa Burgundiei” de Witolt Gombrowicz, „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas ș.a.

A revenit la Teatrul Bulandra (din 1985, regizor permanent). Dacă în 1975 aici făcuse „Hedda Gabler” de Ibsen, când a revenit a montat „O dimineaţă pierdută”, după romanul Gabrielei Adameșteanu, un succes teatral despre care se vorbește și astăzi. Au urmat, mai târziu, „Uriașii munților” de Pirandello, „Merlin” de Tankred Dorst, „Patul lui Procust”, după Camil Petrescu, „Copilul îngropat” de Sam Shepard, „Petru” de Vlad Zografi; „Mutter Courage” de Bertolt Brecht.

A continuat și la Mic – unde înainte făcuse istorie – cu alte titluri, printre care „Pescărușul” de Cehov, „Spirit” de Margaret Edson, „Lolita” de Vladimir Nabokov, „Cum gândește Amy” de David Hare, „Furtuna” de Shakespeare.

Dar în 1990 i s-au deschis ușile și în alte teatre: la Theatrum Mundi a regizat „Teatru descompus” de Matei Vișniec, „Levantul”, după Mircea Cărtărescu; la Comedie – „Fuga” de Mihail Bulgakov; la Teatrul Levant – „Pelicanul” de August Strindberg; la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila – „Chira Chiralina” și „Mediterana”, după Panait Istrati; la Teatrul Evreiesc de Stat – „Golem” de Leivik; la Teatrul Dramatic din Constanța – „Penthesyleea”, după Kleist. A montat și în Polonia, Israel, Franţa.

Lucrurile se fac până la capăt sau nu se fac deloc.” – declara regizoarea Cătălina Buzoianu în 2010, când își declara oficial retragerea de pe scena românească. Dar artistul, omul Cătălina Buzoianu a rămas permanent aproape de fenomenul teatral al ultimilor ani, urmărindu-l și colaborând ocazional cu artiști din mediul independent.

A educat și pregătit cu exigenţă şi, în acelaşi timp, cu multă căldură umană generaţii de regizori, printre ei Mihai Măniuțiu și Alexandru Dabija. De adăugat că acestui minunat om, care este Cătălina Buzoianu, i se datorează venirea în România a regizorului Yuri Kordonsky.

A scris trei cărți: „Novele teatrale”, „Vaporul interior” și „Mnemosina, bunica lui Orfeu”. 

Ultimul spectacol coordonat artistic de distinsa doamnă Cătălina Buzoianu a fost în 2018 „A(m) iubi(t) iubirea” – un florilegiu din poeziile Ninei Cassian, jucat la Muzeul Literaturii Române din București.

A fost premiată, înainte de 1989, în ţară – Premiul Academiei Române, dar şi în străinătate – în Anglia, Polonia. După 1990 a obținut mai multe premii anuale UNITER, premiul pentru întreaga activitatea regie, precum și premii la Festivalul Național de Teatru, unde i s-au jucat mai multe spectacole. In 2018, a fost decorată de președintele României cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, la propunerea Festivalului Național de Teatru.

Din respect, admiraţie și consideraţie pentru această mare personalitate a culturii române care a influențat profund scena autohtonă în ultimii 50 de ani, Festivalul Naţional de Teatru i-a dedicat regizoarei Cătălina Buzoianu ediţia cu numărul 28.

 

Omagiu Cătălinei Buzoianu, la TVR

 

Televiziunea Română îi aduce un omagiu Cătălinei Buzoianu, unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru din România, printr-o serie de producţii dedicate.

Sub genericul "In memoriam Cătălina Buzoianu", TVR 3 difuzează luni, de la ora 21.00, „Nocturne” - emisiune - reverenţă în faţa valorilor şi a verticalităţii morale şi profesionale - care a avut-o ca invitat, în una dintre ediţii, pe marea regizoare.

Sâmbătă, 10 august, de la ora 20.00, TVR 3 va difuza piesa de teatru „Dimineaţa pierdută” (I), dramatizare de Cătălina Buzoianu după romanul cu acelaşi nume, urmând ca partea a II a să fie difuzată, duminică, 11 august, de la ora 20.00

Tot în amintirea sa, marţi, TVR 2 va difuza, de la ora 17.00, sub genericul Teatrul Naţional de Televiziune, piesa „Romeo şi Julieta” (1978). Spectacolul a fost realizat în anul 1978 cu absolvenţii de atunci ai IATC. Regia i-a aparţinut Cătălinei Buzoianu. Spectacolul a fost multipremiat la Festivalul de Teatru studenţesc de la Durham, Marea Britanie, din 1979. Chiar dacă a fost înregistrat, spectacolul nu a fost difuzat niciodată, mai mult, niciunul dintre protagonişti nu l-a văzut şi nu credea că mai există. Televiziunea Română l-a descoperit în arhiva sa.

Cătălina Buzoianu are peste 100 de piese montate în ţară şi în străinătate, activitatea sa artistică fiind recompensată cu numeroase premii.

Din respect şi consideraţie pentru această mare personalitate a culturii române care a influenţat profund scena teatrului românesc, TVR1 a difuzat, duminică, 4 august,  piesa „Trenul din zori nu mai opreşte aici". Difuzat sub genericul Teatru Naţional de Televiziune, un proiect Casa de Producţie TVR, spectacolul este o adaptare tv după piesa lui Tennessee Williams „The Milk Train Doesn't Stop Here Anymore".

 

Citeşte mai multe despre:   Cătălina Buzoianu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bucurați-vă de operă!

Bucurați-vă de operă!
Galerie Foto  „Don Giovanni”-ul lui Mozart, în luna noiembrie pe scena Operei Naționale București   Opera Națională București prezintă joi, 21 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Don...

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus
Radio România Cultural și Editura Casa Radio  lansează la Târgul de Carte Gaudeamus, duminică,  24 noiembrie,  de la ora 12.30, în anul în care românii sărbătoresc 30 de ani de libertate,...

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn
Galerie Foto Joi, 21 și vineri, 22 noiembrie 2019, de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu", condusă de maestrul Horia Andreescu, va avea în program Concertul în re...

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"
Actriţa britanică Emilia Clarke a spus că s-a simţit inconfortabil în timpul filmărilor la unele dintre scenele nud din serialul de televiziune ''Game of Thrones'', relatează Press Association....

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019
Galerie Foto Între 20-24 noiembrie 2019, centrul evenimentelor culturale din București se mută, pentru 5 zile, la Romexpo, unde va avea loc Târgul Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învățătură. În standurile TREI și...

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)” la Galeria ICR Viena

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)”  la Galeria ICR Viena
Expoziția tematică „Arhitecți vienezi & austrieci la București (1830-1930)”, proiect realizat de Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul Cultural Român Viena, va fi prezentată în...

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!
Galerie Foto Revenind în teatru după o îndelungată absenţă, timp în care s-a făcut cunoscut printr-o carieră fulminată în cinematografie, regizorul Nae Caranfil a realizat nu demult, pe scena Sălii Studio a Teatrului...

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor
Galerie Foto Cea de-a doua zi a programului Sibiu Magic Show propune o experiență teatrală unică și incredibilă, în care imposibilul devine posibil prin două spectacole de neratat, ce combină arta magiei cu muzica live, come...

URBAN GIF SHOW, un spectacol inovator și provocator, are premiera la final de noiembrie la Teatrelli

URBAN GIF SHOW, un spectacol inovator și provocator, are premiera la final de noiembrie la Teatrelli
O producție inovatoare pentru care celebrul coregraf Florin Fieroiu semnează conceptul, regia și coregrafia și care îi aduce împreună pe unii dintre cei mai avangardiști creatori și actori/dansatori români,...

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca
The King’s Singers, renumitul sextet vocal laureat cu două premii Grammy, un premiu Emmy, precum și un loc de onoare în “The Hall of Fame” realizat de revista Gramophone, revine la Cluj pentru un nou...

O lucrare rar cântată în România: monumentala Simfonie nr. 2 de Sibelius, la Sala Radio

O lucrare rar cântată în România:  monumentala Simfonie nr. 2 de Sibelius, la Sala Radio
Galerie Foto Simfonia nr. 2 semnată de cel mai mare compozitor al Finlandei - Jean Sibelius - o lucrare monumentală rar cântată în România, va fi interpretată vineri,  22 noiembrie (19.00), la Sala Radio. Sibelius și-a...

După 19 ani de interdicție, Turkmenistanul găzduiește operele compozitorilor străini

După 19 ani de interdicție, Turkmenistanul găzduiește operele compozitorilor străini
Turkmenistanul a găzduit ieri prima reprezentaţie a unei opere străine, după o interdicție de aproape 19 ani care a fost explicată prin incompatibilitatea dintre această formă de artă şi...

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti
Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti celebri, lansări de carte şi sesiuni de autografe, dezbateri şi concursuri sunt evenimentele cu care editurile îşi...

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet  prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz
Galerie Foto Alex Simu Quintet va prezenta „Suita nr.1 pentru orchestră în Do major, op.9”, de  George Enescu, în cadrul turneului Alex Simu’s Echoes of Enescu, care va debuta la Podium JIN din Nijmegen, în Olanda, pe ...

Începe UTE Fest 2019!

Începe UTE Fest 2019!
Galerie Foto Marți, 19 noiembrie 2019, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa. Organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, după o absență de 11 ani, UTE Fest reunește, în perioada 19-30...
Serviciul de email marketing furnizat de