x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La mulți ani, Mariana Mihuț!

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 08 Noi 2019 - 21:26
La mulți ani, Mariana Mihuț!
Vezi galeria foto

Mariana Mihuț este la de frumoasă și astăzi, ca ieri. Nu știu care este secretul magnetismului său irezistibil. În lacrimile ei se amestecă suferința lumii, iar în râsul său inepuizabil se ascunde dragostea divină, frumusețea.

Modulațiile vocii sale, privirea și gestica ei conturează un stil individual, fiind în permanență în memoria publicului. Rolurile ca ipostază a personajelor pe care le-a creat au încălzit sufletele spectatorilor. E un privilegiu să o avem printre noi pe această fermecătoare actriță.

O reverență marei Doamne a teatrului românesc.

 

Mariana Mihuţ s-a născut la 7 noiembrie 1942, la Chişinău.

Copilăria ei a fost marcată de plecarea tatălui ei pe front, încă de când mama ei era însărcinată, apoi, după naşterea ei, tatăl a căzut prizonier, a stat nouă ani în Siberia, a fost mutat din lagăr în lagăr, în condiţii infernale, în timp ce familia sa îl considera mort.

Din pricina războiului, ceilalţi membri ai familiei au fost obligați să se refugieze în România, mai întâi la Severin, apoi în Râmnicu-Vâlcea și mai apoi la Pitești.

Avea să îşi vadă tatăl, pentru prima dată, când părintele său a revenit din lagăr, tânăra copilă având deja nouă ani.

În anii copilăriei şi-a format o speranţă ascunsă de a deveni actriţă, mai ales după ce a jucat în spectacole la şcoală, fie că era vorba despre recitări de poezii, cântece, sau dansuri.

La vârsta de 11 ani a jucat chiar într-un spectacol de balet, apoi pe scena Teatrului de Stat din Piteşti şi la Curtea de Argeş.

A urmat liceul „Golescu” din Pitești, la o clasă de real, iar mama și bunica ei și-ar fi dorit să devină doctoriţă.

Peste ani, Mariaana Mihuţ a declarat că era un copil extrem de timid, iar faptul că apărea pe scenă a încurajat-o să se gândească serios la visul că ar putea deveni actriţă. Doar că familia ei nu era de acord cu o carieră artistică pentru fata lor, astfel că i-au permis o unică încercare de admitere la Teatru, în speranţa că povestea cu actoria va fi un vis care va trece.

Tânăra Mariana Mihuţ avea să intre însă „din prima” la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, la clasa profesorilor Pop Marțian și Octavian Cotescu, la admitere interpretând un fragment din „Nunta în codru” a lui Coșbuc și o poezie de Arghezi.


În perioada studenţiei a debutat în rolul Audrey, Rosalinda – “Cum vă place?” de William Shakespeare, la Studioul Casandra, în anul 1963. Momentul o face remarcată pentru talentul ei desăvârşit, puritatea şi inocenţa interpretării dar şi pentru profunzimea cu care reuşea să convingă spectatorul.

A absolvit Institutul de Teatru și Film „I. L. Caragiale” din București, promoția 1964, alături de viitori mari artişti precum Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogăşanu. Astfel, tânăra de o frumuseţe răpitoare, a devenit actriţă.

Între anii 1964-1972 a jucat pe scena Teatrului Giulești, în aceeaşi perioadă având colaborări cu Teatrul Nottara, la Bulandra şi Teatrul Național din București.

În această perioadă a jucat în “Pălăria florentină” de Labiche, regia Lucian Giurchescu, în “Nunta lui Figaro” de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu, în “Îngerii triști” de D.R. Popescu, regia Geo Saizescu, în “Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, regia Geta Vladm, în Rosaura – “Mincinosul” de Goldoni, regia Sanda Manu, la Teatrul Bulandra București, în 1971 şi în Cecily – “Bună seara, domnule Wilde” de Oscar Wilde, la Teatrul „C.I. Nottara” București, în acelaşi an.

A interpretat roluri absolut fabuloase la Teatrul Bulandra. Printre acestea, menţionăm Fiica primarului – “Revizorul” de Gogol, regia Lucian Pintilie, în 1972, Maria – “A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, în 1973, Eliza Doolite – “Pygmalion” de G.B. Shaw, regia Moni Ghelerter, în 1974, Primărița – “Interviu” de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, în 1976. De asemenea, tot la Bulandra, actriţa a interpretat rolurile Mașa – “Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Liviu Ciulei, în 1977, Miranda – “Furtuna” de Shakespeare, regia Liviu Ciulei, în 1978, Zoe – “O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, regia Liviu Ciulei, în 1979, Josie Hogan – “Luna dezmoșteniților” de Eugene O’Neil, regia Sanda Manu, în 1983, Regina Ginevra – “Merlin” de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, în 1991, Kathleen – “Home” de David Storey, regia Ion Caramitru, în 1992, Claire Zachanassian – “Vizita bătrânei doamne” de Friederich Durrenmatt, regia Felix Alexa, în 1993, Halie – “Copilul îngropat” de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, în 1996, Nikita Zotov – “Petru” de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu, în 1998 sau Anna Fierling – “Mutter Courage” de Bertolt Brecht, regia Cătălina Buzoianu, în 1999.

După anul 2000, ea a fost urmărită la Bulandra, dând viaţă personajelor Dădaca – “Unchiul Vanea” de A.P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, în 2001, Fiokla Ivanovna – “Căsătoria” de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, în 2003, Inna Rasadina – “Sorry” de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, în 2004.

Ea a jucat în această perioadă la Teatrul Naţional Bucureşti, în rolul Cezara – “O batistă în Dunăre” de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, 1997, Mama – “Neînţelegerea” de Albert Camus, regia Felix Alexa, 2006, “Conul Leonida față cu reacțiunea” de Ion Luca Caragiale, regia Silviu Purcărete, 2012 şi Vocea Bunicii, în „Fetița soldat” de Mihaela Michailov, regia Silvia Roman, Un proiect 9G la TNB, în 2016.

Din anul 2017 este actriță a Teatrului Național I.L. Caragiale din București.

Mariana Mihuţ are numeroase roluri în piese de Teatru TV, precum „Idioata”, „Cadavrul viu”, „Aici nu doarme nimeni”, „Nebunia lui Pantalone”, „Ciuta”, „O scrisoare pierdută”, în 1982, „Improvizația de la Versailles”, „Îngerii triști”, „Ursul”, „D-na Ministru” sau „Piatra din casă”.

Însă Mariana Mihuţ nu este doar o actriţă excepţională de teatru, ci şi o îndrăgită artistă de film, printre peliculele în care a jucat cu succes fiind rolul Marta – “Pădurea spânzuraților”, regia Liviu Ciulei, în 1965, un film special atât prin valoarea artistică, fiind un succes cinematografic fabulos, cât şi pentru viaţa personală a actriţei. „Pădurea spînzuraților” avea să reprezinte și debutul unui cuplu fascinant, cel al Marianei Mihuț cu Victor Rebengiuc, cel cu care avea să se căsătorească, în acelaşi an, şi cu care a realizat cel mai de preţ dar al vieţii, băiatul lor, Tudor Rebenciuc.

Actriţa a continuat apariţiile în film cu rolul Blonda – “Diminețile unui băiat cuminte”, în 1967, “Regizorul”, regia Dan Necșulea, în 1968, Fiica primarului – “Revizorul”, regia Lucian Pintilie, în 1972, “Capcana”, regia Manole Marcus şi “Păcală”, regia Geo Saizescu, ambele în 1974.

Tot pe marele ecran, actriţa a jucat în filme precum “Profetul, aurul și ardelenii”, regia Dan Pița, în 1978, “Ultima frontieră a morții”, regia Virgil Calotescu, în 1979, “Echipaj pentru Singapur”, regia Nicu Stan, în 1981, Mița – “De ce trag clopotele, Mitică?”, regia Lucian Pintilie, în acelaşi an, “Fructe de pădure”, în 1983, “Cei care plătesc cu viața”, regia Șerban Marinescu, în 1991, “Balanța”, regia Lucian Pintilie, în 1992, soţia securistului, în “Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Șerban Marinescu, în 1993.

Mariana Mihuţ a jucat în filme precum drama „Still Center” / „Buricul pamantului” – în 2005, în rolul femeii din spital, regia Carina Tăutu, în „Nunta mută” (2008), regia Horațiu Mălăele şi în drama „Tatăl fantomă” (2011), regia Lucian Georgescu.

A interpretat, de asemenea, numeroase roluri pentru Teatrul Naţional Radiofonic. Începând cu anul 1976, a a colaborat cu redacţia teatru a Radiodifuziunii, pentru piese precum „Vă place Brahms?”, de Françoise Sagan, „Toţi cei care cad”, de Samuel Beckett, „Capriciile Fenisei”, de Lope de Vega, „Mătuşa noastră”, de Hans Christian Andersen, „Puricele în ureche“, de Georges Feydeau.

Mariana Mihuţ a jucat în spectacolele radiofonice alături de actori precum Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi, George Constantin, Emil Hossu, Dana Dogaru sau Alexandru Repan, iar printre regizorii cu care a colaborat au fost Leonard Popovici, Dan Puican sau Attila Vizauer.

Mariana Mihuţ a primit numeroase premii şi distincţii: Premiul UNITER pentru interpretare feminină – în 1991, pentru Regina Ginevra din “Merlin”, de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, jucat la Teatrul Bulandra București, Premiul UNITER pentru interpretare feminină – în 1992, pentru rolul din piesa „Ursul”, Premiul UNITER pentru interpretare feminină – în anul 1996, pentru rolul Halie din “Copilul îngropat”, de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, jucat la Teatrul Bulandra București. A primit, de asemenea, Premiul de Excelență al UNITER – în anul 1997, Premiul orașului București – în 2000, pentru rolul Cezara din “O batistă în Dunăre”, de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, jucat la Teatrul Naţional Bucureşti, şi a fost decorată de preşedintele Ion Iliescu cu Ordinul Serviciul Credincios în Grad de Ofițer, în anul 2000. Mariana Mihuţ a mai fost recompensată cu Premiul „Cea mai bună actriță”, la Brașov, în anul 2004, Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal, pentru rolul Inna Rasadina din „Sorry”, de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, jucat la Teatrul Bulandra București – tot în 2004, Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal pentru rolul regelui „Lear” din tragedia shakespeariană cu acelaşi nume, spectacol montat la Teatrul Bulandra (al şaselea trofeu UNITER din carieră) – în aprilie 2009 şi Premiul UNITER pentru întreaga activitate – în anul 2017.

În noiembrie 2011, actriţa a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor (Walk of Fame) din Piata Timpului din Bucureşti. Totodată, artista a primit din partea primarului general al Capitalei de la acea vreme, Sorin Oprescu, “Placheta Bucureştiului”, în semn de respect şi apreciere pentru întreaga activitate.

În februarie 2015, trei actori extraordinari, trei voci de aur ale scenei româneşti, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc, au fost invitaţii speciali ai unei întâlniri la Majestic, iar publicul prezent a putut audia în avanpremieră 6 dintre cele 60 de poveşti recent produse de Redacţia Teatrului Naţional Radiofonic, Centrul Cultural Media. La aniversarea a 86 de ani de existenţă, Teatrul Naţional Radiofonic a prezentat proiectul ”A fost odată ca niciodată… 2015”, 60 de noi producţii cu poveşti fermecătoare pentru copii în premieră, spuse de cei trei actori, de luni până vineri.

Mariana Mihuţ a putut fi admirată jucând personajul Regina Marguerite, prima soţie a regelui Bérenger întâiul, în „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu, şi în rolul Bătrânei, în „Umbre” de Marilia Samper, regia Vlad Cristache, ambele la Teatrul Naţional Bucureşti. De asemenea, la Bulandra, a jucat în rolul Linda Loman – în „Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, regia Felix Alexa, alături de soţul ei, Victor Rebengiuc, şi în Bunica – în „Îngropaţi-mă pe după plintă”, dramatizare Yuri Kordonsky după romanul lui Pavel Sanaev, regia Yuri Kordonsky.

 

Citeşte mai multe despre:   Mariana Mihut

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bucurați-vă de operă!

Bucurați-vă de operă!
Galerie Foto  „Don Giovanni”-ul lui Mozart, în luna noiembrie pe scena Operei Naționale București   Opera Națională București prezintă joi, 21 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Don...

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus
Radio România Cultural și Editura Casa Radio  lansează la Târgul de Carte Gaudeamus, duminică,  24 noiembrie,  de la ora 12.30, în anul în care românii sărbătoresc 30 de ani de libertate,...

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn
Galerie Foto Joi, 21 și vineri, 22 noiembrie 2019, de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu", condusă de maestrul Horia Andreescu, va avea în program Concertul în re...

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"
Actriţa britanică Emilia Clarke a spus că s-a simţit inconfortabil în timpul filmărilor la unele dintre scenele nud din serialul de televiziune ''Game of Thrones'', relatează Press Association....

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019
Galerie Foto Între 20-24 noiembrie 2019, centrul evenimentelor culturale din București se mută, pentru 5 zile, la Romexpo, unde va avea loc Târgul Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învățătură. În standurile TREI și...

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)” la Galeria ICR Viena

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)”  la Galeria ICR Viena
Expoziția tematică „Arhitecți vienezi & austrieci la București (1830-1930)”, proiect realizat de Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul Cultural Român Viena, va fi prezentată în...

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!
Galerie Foto Revenind în teatru după o îndelungată absenţă, timp în care s-a făcut cunoscut printr-o carieră fulminată în cinematografie, regizorul Nae Caranfil a realizat nu demult, pe scena Sălii Studio a Teatrului...

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor
Galerie Foto Cea de-a doua zi a programului Sibiu Magic Show propune o experiență teatrală unică și incredibilă, în care imposibilul devine posibil prin două spectacole de neratat, ce combină arta magiei cu muzica live, come...

URBAN GIF SHOW, un spectacol inovator și provocator, are premiera la final de noiembrie la Teatrelli

URBAN GIF SHOW, un spectacol inovator și provocator, are premiera la final de noiembrie la Teatrelli
O producție inovatoare pentru care celebrul coregraf Florin Fieroiu semnează conceptul, regia și coregrafia și care îi aduce împreună pe unii dintre cei mai avangardiști creatori și actori/dansatori români,...

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca
The King’s Singers, renumitul sextet vocal laureat cu două premii Grammy, un premiu Emmy, precum și un loc de onoare în “The Hall of Fame” realizat de revista Gramophone, revine la Cluj pentru un nou...

O lucrare rar cântată în România: monumentala Simfonie nr. 2 de Sibelius, la Sala Radio

O lucrare rar cântată în România:  monumentala Simfonie nr. 2 de Sibelius, la Sala Radio
Galerie Foto Simfonia nr. 2 semnată de cel mai mare compozitor al Finlandei - Jean Sibelius - o lucrare monumentală rar cântată în România, va fi interpretată vineri,  22 noiembrie (19.00), la Sala Radio. Sibelius și-a...

După 19 ani de interdicție, Turkmenistanul găzduiește operele compozitorilor străini

După 19 ani de interdicție, Turkmenistanul găzduiește operele compozitorilor străini
Turkmenistanul a găzduit ieri prima reprezentaţie a unei opere străine, după o interdicție de aproape 19 ani care a fost explicată prin incompatibilitatea dintre această formă de artă şi...

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti
Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti celebri, lansări de carte şi sesiuni de autografe, dezbateri şi concursuri sunt evenimentele cu care editurile îşi...

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet  prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz
Galerie Foto Alex Simu Quintet va prezenta „Suita nr.1 pentru orchestră în Do major, op.9”, de  George Enescu, în cadrul turneului Alex Simu’s Echoes of Enescu, care va debuta la Podium JIN din Nijmegen, în Olanda, pe ...

Începe UTE Fest 2019!

Începe UTE Fest 2019!
Galerie Foto Marți, 19 noiembrie 2019, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa. Organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, după o absență de 11 ani, UTE Fest reunește, în perioada 19-30...
Serviciul de email marketing furnizat de