Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce l-am "citit", vorba aceea, din scoarţă-n scoarţă, mi-am dat seama că Alexandru Andrieş este un fel de poezie în vers alb. M-a amuzat când am descoperit prima oară ce definiţie dăduse Tristan Tzara poeziei.
Citez: "Poezia este teascul de stors glanda lacrimală a fetelor. De orice vârstă". Revenind la "versul alb Andrieş", aş putea spune că are tot efectul de stors glanda lacrimală, dar nu doar a fetelor, ci şi a băieţilor, a femeilor şi bărbaţilor. Cu precizarea că nu de plâns, ci de râs. Căci râsul iese din tipic şi din cotele normale atunci când îl asculţi pe Alexe. "Scrie bine proză şi poezie, are texte geniale pentru cântecele sale, desenează, compune, cântă la chitară, la muzicuţă, la pian, face fotografii excelente, e un bun grafician, are un simţ didactic deosebit, fiind un foarte bun profesor, e un arhitect desăvârşit... Ce să vrei mai mult de la un om?" - se întreabă pe bună dreptate Nicu Alifantis.
"Bineînţeles că, dacă aţi fi vorbit acum 30 de ani, cu oricine mă cunoştea, inclusiv mama, tata, sora, bunica, bunicul, mătuşa, tanti Lica, unchiul Mitică, străbunica şi prietenele ei din vecini, n-aţi fi putut bănui că aveam să devin o persoană cunoscută, cineva bun să dea interviuri, să apară la televizor (rar, aşa-i, dar totuşi!), să-şi dea cu părerea de una, de alta. Aţi fi aflat în schimb că sunt mofturos, că le mănânc sufletul cu încăpăţânarea mea absolut inexplicabilă, că doar cu cleştele scoţi vorbele din gura mea şi că doar noaptea las din mână creionul ăla nenorocit cu care-am zmângălit tot ce se putea zmângăli prin casă, ba chiar şi prin vecini... Ce bine că acum 30 de ani nu se interesa nimeni de mine, nu-i aşa?" La câtă sinceritate şi libertate în exprimare cuprinde, aş putea spune că da, l-am "citit" bine pe Alexandru Andrieş. Şi da, este ca un vers alb, nu se supune nici unui fel de restricţii privind piciorul metric sau rimă. Roua vieţii lui/ pe cântece/ alunecă/ lin. Şi "dacă vă place, e-n regulă. Dacă nu vă place... Ştiu şi eu? Încercaţi şi mâine, cine ştie...". Aşa vă recomandă (şi) artistul.
