x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Personalităţi muscelene

0
18 Iun 2007 - 00:00

Cămpulung Muscel, atestat documentar la 1300, este un loc ales nu doar pentru frumuseţea locurilor, ci şi pentru mulţimea de personalităţi pe care a dat-o. Dragostea de invăţătură a fost foarte naturală la Muscel de-a lungul vremii, poate şi pentru că aici a fost redactat la 1521 primul document in limba romănă, cunoscuta "Scrisoare a lui Neacşu din Cămpulung către judele Braşovului, Johannes Bencker". Prima carte in limba romănă, "Invăţături peste toate zilele alese pe scurt", tot aici s-a tipărit, la 1642.

Musceleni prin naştere sau adopţie: Dinicu Golescu, Alexandru Davila, Petre Ţuţea, Leonard, Tudor Muşatescu, Radu Gyr. Şi nu in ultimul rănd, Alexandru Cercel.

Cămpulung Muscel, atestat documentar la 1300, este un loc ales nu doar pentru frumuseţea locurilor, ci şi pentru mulţimea de personalităţi pe care a dat-o. Dragostea de invăţătură a fost foarte naturală la Muscel de-a lungul vremii, poate şi pentru că aici a fost redactat la 1521 primul document in limba romănă, cunoscuta "Scrisoare a lui Neacşu din Cămpulung către judele Braşovului, Johannes Bencker". Prima carte in limba romănă, "Invăţături peste toate zilele alese pe scurt", tot aici s-a tipărit, la 1642.

OAMENI DE SEAMĂ. Nu ştim căţi dintre muscelenii de astăzi ştiu lista completă a personalităţilor legate de oraşul lor, dar se măndresc cu siguranţă de realizarea aici a filmului "Titanic vals", cu Grigore Vasiliu Birlic in rolul principal. Nici atelierul cu pălării "La Măgeanu", azi simplu magazinaş de perdele, nu este uitat, doar a apărut in piesa lui Muşatescu. Mai ştiu ei că şi nişte secvenţe din "Cireşarii" s-au filmat pe aici, dar şi unele din "Ultima noapte de dragoste. Intăia noapte de război".

Iată, aşadar, care sunt oamenii de seamă pe care i-a dat Muscelul şi localităţile din jur. Dinicu Golescu (1777-1830), cărturar romăn, preocupat de transformarea spiritului romănesc prin instruire şi educaţie. A militat pentru infiinţarea mai multor şcoli in judeţ şi a fost iniţiatorul "Societăţii literare" (1827), al cărei nobil scop era consolidarea culturii şi educaţiei. Cea mai importantă scriere a sa este "Insemnare a călătoriei mele". A locuit şi la Cămpulung după anul 1801. Primul liceu din Cămpulung Muscel ii poartă numele. Ion Barbu (Dan Barbilian), poetul şi matematicianul ilustru născut la la Rucăr, in 1895, a studiat matematica la Bucureşti şi in stăinătate, dar a lăsat şi o operă poetică valoroasă. A murit in 1961. Tudor Muşatescu (1903-1970), scriitor de proză umoristică, s-a născut la Cămpulung. A absolvit Facultatea de litere şi filozofie şi Facultatea de drept. Se dedică gazetăriei şi literaturii satirice publicănd versuri, proză şi căteva piese de teatru. Comediile sale au şi subiecte inspirate din viaţa mondenă a Cămpulungului de altădată: "Titanic vals", "Sosesc deseară", "...Escu".

Poetul George Topărceanu (1886-1937) şi-a petrecut o parte din copilărie la Nămăeşti-Muscel, unde venea şi mai tărziu să lucreze din cănd in cănd. Alexandru Davila (1862 Goleşti-1929), fiul doctorului Carol Davila, dramaturg şi om de teatru, cu alte numeroase şi variate preocupări, printre care diplomaţia, ziaristica, sportul. A fost o vreme directorul Teatrului Naţional din Bucureşti.

Marele pictor Theodor Aman (1831-1891) a văzut lumina zilei la Cămpulung. A studiat la Bucureşti, apoi la Paris. A fost profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. Pictura sa a fost influenţată de maeştrii Renaşterii italiene, dar, revenind pe meleagurile natale, s-a inspirat din viaţa muscelenilor, lăsănd mai multe pănze cu peisaje din Cămpulung şi imprejurimi.

Filozoful şi gănditorul creştin Petre Ţuţea (1901-1991) s-a născut la Boteni-Muscel, a absolvit liceul la Cluj şi tot aici a urmat cursurile Facultăţii de drept, continuănd apoi studiile la Berlin. S-a implicat in politică şi a colaborat la mai multe publicaţii şi a scris numeroase studii economice, juridice şi spirituale ortodoxe. A fost de mai multe ori arestat şi ţinut in inchisorile comuniste.

Muscelenii ar trebui să treacă in monografia oraşului lor şi numele rapsodului Alexandru Cercel, pentru că le face cinste.

"Unchiul Alexandru şi mătuşa Tora erau oameni foarte buni. Noi eram zece fraţi şi mergeam des la ei. Am crescut mai mult pe lăngă ei. Din păcate, nu ne-au rămas şi nouă fotografii de la ei…"

Ion Ştefăniţă ,nepot

Poetul inchisorilor

Poetul Radu Gyr s-a născut la Cămpulung in 1905. Fiu al actorului craiovean Coco Demetrescu, Radu Gyr a rămas in conştiinţa cititorilor mai ales pentru răscolitoarele poeme creştine scrise in inchisorile comuniste. El este autorul textului "Sfănta Tinereţe Legionară", un imn neoficial al Mişcării Legionare. Radu Gyr a suportat puşcăria de pe urma a trei orănduiri. După detenţia de sub regimul lui Carol al II-lea, a fost inchis şi de Ion Antonescu, apoi eliberat şi trimis spre "reabilitare" in batalioanele de la Sărata.

In 1945, regimul comunist il incadrează in "lotul ziariştilor" şi il condamnă la 12 ani de detenţie politică. A murit in 1975, la Bucureşti.

Şi "Prinţul operetei" a trăit la Cămpulung

Leonard (1886-1928), supranumit şi "Prinţul operetei", s-a născut la Galaţi, dar a trăit şi la Cămpulung, unde obişnuit să vină la părinţii săi, mai ales spre sfărşitul vieţii, şi tot aici a murit. Dotat cu deosebite calităţi vocale şi actoriceşti, a căntat in scurta-i viaţă intr-un mare număr de operete, dovedind a fi un mare artist. A căntat de multe ori şi pe scena Cercului Militar din Cămpulung. Artistul Ştefan Thury s-a stabilit aici din 1995. Născut la Timişoara, la 14 august 1941, balerin, actor, artist plastic, absolvent cu brio al Şcolii de balet de la Cluj, promoţia 1964, de 12 ani, Thury este adoptat de musceleni. In anul 1970 modela metalul, iar din 1980 devine artist liber profesionist, avănd numeroase contracte in străinătate şi numeroase expoziţii in Italia, Franţa, Germania, Olanda, Luxemburg, Belgia, Israel şi Romănia. A jucat in multe filme: "Nea Marin miliardar", "Actorul şi sălbaticii", "Saltimbancii", "Libelula".

Lista continuă

Tot legate de Cămpulung sunt şi personalităţile următoare: Alexandru Donici (1912 Bucureşti - 1970 Cămpulung), pictor, pasionat şi cu aptitudini artistice din copilărie, devine mai tărziu dascăl al pictorilor amatori din Cămpulung; precum şi alţi artişti plastici contemporani: Dumitru (Puiu) Anastase, Nelu Constantin, Mircea Constantinescu, Constant Dămboianu, Ecaterina Delighioz, Dalila Ionescu - Oncica, Ligia Irimescu, Stelian Moşoiu, Gheorghe Negru, Gheorghe Paulian, Bogdan şi Cezar Petry, Victorian Stăncescu.

Citeşte mai multe despre:   cămpulung

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de