x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Primire fastuoasă

0
Autor: Cristina Diac 04 Feb 2008 - 00:00

Delegaţia României condusă de Ceauşescu a avut parte de fastul, rafinamentul şi politeţea care fac faima Franţei.


Delegaţia României condusă de Ceauşescu a avut parte de fastul, rafinamentul şi politeţea care fac faima Franţei.

 
Primirea de care s-a bucurat şeful statului român la Paris surprinde prin grandoare. Din programul extrem de încărcat reiese că oficialităţile franceze i-au acordat lui Nicolae Ceauşescu onorurile cuvenite unui mare şef de stat. Cu Georges Pompidou, preşedintele în exerciţiu al Franţei, s-a întâlnit de cinci ori în trei zile. În onoarea oaspeţilor s-au dat dineuri şi recepţii, iar Teatrul Ludovic al XV-lea din incinta Palatului de la Versailles şi-a deschis special porţile cu această ocazie. La aceste recepţii şi dineuri, lui Ceauşescu aveau să-i fie prezentaţi Valery Giscard d’Estaing şi Jacques Chirac, doi viitori preşedinţi ai Franţei, deţinători la acea oră de portofolii ministeriale în cabinetul de la Paris. Delegaţia României a depus o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut, a vizitat sediul UNESCO de la Paris, sediul primăriei pariziene de la Hotel de Ville, uzinele Renault, fabrica unde se construiesc avioanele Concorde de la Toulouse, zona agricolă din sudul Franţei, ba chiar şi Manufactura Naţională Gobelins înfiinţată în 1667. Ceauşescu a semnat în cartea de onoare a diferitelor instituţii pe unde a trecut. Că ne place sau nu, cei care se vor apleca asupra perioadei respective vor găsi autograful său alături de semnăturile altor celebri politicieni, mari artişti ori glorii sportive aflate în trecere prin Paris. În dimineaţa de luni, 15 iunie 1970, de pe Aeroportul Băneasa, avionul cu delegaţia oficială condusă de Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, decola spre Paris. Componenţa delegaţiei arată că partea română intenţiona să obţină bunăvoinţa gazdelor pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice dintre cele două ţări.

 

Din înaltul cerului. Ceauşescu a descins în “oraşul luminilor” într-un mod unic. Chiar dacă n-o fi fost singurul caz, cu siguranţă parizienii n-au avut prea des ocazia să vadă un şef de stat aterizând din înaltul cerului, dintr-un elicopter al forţelor militare aeriene franceze, pe esplanada din faţa Domului Invalizilor. “E prima oară în istoria Franţei, scria Scînteia, când un conducător de stat, invitat al Franţei, descinde dintr-un elicopter în plin centrul Parisului.” Apoi, coloana oficială, deschisă de fanfara călare, urmată de garda de onoare formată din 144 de călăreţi pe cai albi îmbrăcaţi în costume din epoca napoleoniană şi de o escortă de motociclişti, s-a îndreptat spre Palatul Élysée, reşedinţa preşedinţilor Franţei. La primirea delegaţiei române au participat Georges Pompidou, Jacques Chaban-Delmas, premierul francez care-i primise la aeroport, preşedintele Senatului şi cel al Adunării Naţionale.

Pe timpul şederii în Franţa, soţii Ceauşescu au avut ca reşedinţă un apartament din Quai d’Orsay, palatul ce găzduieşte Ministerul de Externe al Franţei. În acest spaţiu somptuos, decorat cu cinci pânze aduse special de la Muzeul Luvru, printre mobilele stil Ludovic al XVI-lea, oaspetele român a primit în după-amiaza de luni peste o sută de ambasadori reprezentând şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Paris şi pe şefii grupurilor de prietenie România-Franţa din Senat şi Adunarea Naţională. Seara a urmat dineul oferit de preşedintele Franţei şi de soţia acestuia în onoarea oaspeţilor români. Palatul Marele Trianon de la Versailles – cu siguranţă nu fusese ales întâmplător. Cu exact jumătate de veac în urmă, în iunie 1920, reprezentanţii puterilor aliate şi asociate în primul război mondial semnau tratatul de pace cu Ungaria învinsă. Pentru români, Tratatul de la Trianon avea o semnificaţie cu totul specială: era actul juridic prin care Marile Puteri recunoşteau apartenenţa Ardealului la România. După dineu a urmat un spectacol de gală la Teatrul Ludovic al XV-lea din incinta Palatului de la Versailles, Opera Mare din Paris prezentând în faţa invitaţilor un spectacol de balet.

 

Trei preşedinţi. În a doua zi a vizitei, Ceauşescu a depus dimineaţă o coroană la mormântul soldatului necunoscut de la Arcul de Triumf. La această ceremonie, Ceauşescu a fost însoţit de premierul Jacques Chaban-Delmas şi de ministrul Apărării, Michel Debré. Până la prânz, Ceauşescu s-a mai deplasat încă o dată la Palatul Élysée, pentru convorbirile oficiale cu Georges Pompidou. A vizitat apoi primăria Parisului şi a participat la un dejun oferit în onoarea delegaţiei române de ministrul de Externe Maurice Schumann la Quai d’Orsay, în prezenţa miniştrilor de Interne, al Afacerilor Culturale, al Dezvoltării Industriale şi Cercetării Ştiinţifice în prezenţa guvernatorului Băncii Franţei, a rectorului Academiei Parisului, dar şi a lui Jacques Chirac, viitor preşedinte al Republicii Franceze, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Pe titularul portofoliului, Valery Giscard d’Estaing, de asemenea viitor preşedinte, Ceauşescu avea să-l cunoască seara, la recepţia oferită de Ambasada României din Paris. Până la dineu, delegaţia română a mai vizitat Uzinele Renault situate la Flins, lângă Paris. De doi ani, în urma unui acord, românii produceau la Piteşti automobile Dacia, copiind modelul Renault 13. Ceauşescu a fost curios să vadă întregul flux tehnologic utilizat de firma-mamă, iar la plecare a primit în dar un automobil. În aceeaşi zi au mai vizitat sediul UNESCO, iar seara, la dejunul oferit de Ambasada română, Ceauşescu l-a decorat pe Georges Pompidou cu Steaua RSR Clasa I. Miercuri dimineaţa delegaţia română s-a deplasat din nou la Palatul Élysée, pentru ceremonia de rămas-bun. Pompidou l-a primit pentru a treia oară în cabinetul său de lucru, apoi delegaţia a mers în salonul Murac, unde aveau loc de obicei şedinţele Consiliului de Miniştri. În jurul prânzului, tot de pe esplanada din faţa Domului Invalizilor, şi tot cu elicopterul, au plecat spre sudul Franţei. Vizita oficială se încheia o dată cu părăsirea Capitalei. În sud au mers la Toulouse, “capitala aviatică” a Franţei, pentru a vizita Uzinele Sud Aviation, care produceau avioanele Concorde, şi Compania Internaţională de Informatică. Pe tot parcursul vizitei, Ceauşescu a exprimat constant interesul părţii române pentru intensificarea relaţiilor economice româno-franceze. Joi dimineaţa, în ultima zi, delegaţia română a mers în Provence, unde a survolat zona agricolă din sudul ţării şi au vizitat centrul de cercetări nucleare. De la Lyon, delegaţia s-a înapoiat la Bucureşti. Ca urmare a vizitei a fost semnat un acord în domeniul construcţiilor aeronavale.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de