x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jaf cu acte în regulă

0
Autor: Cristina Diac 21 Iul 2008 - 00:00

În primii ani, soldaţii jefuiau de la stat şi de la populaţie automobile, găini, benzină, ceasuri, alimente, spirt medicinal (să-l bea!).



În primii ani, soldaţii jefuiau de la stat şi de la populaţie automobile, găini, benzină, ceasuri, alimente, spirt medicinal (să-l bea!).

Pentru românul obişnuit, la început "armata sovietică" însemna soldatul şi ofiţerul străin alături de care trebuia să înveţe a trăi pentru nu se ştia cîtă vreme. Mărturiile din epocă arată că traiul în comun al "eliberatorilor" cu "eliberaţii" a căpătat uneori aspecte dramatice şi că pagubele umane şi materiale ale şederii armatei sovietice pe meleagurile noastre sînt de neestimat.

VREMURI DE RĂZBOI. După semnarea Convenţiei de Armistiţiu, în 12 septembrie 1944, statul român s-a obligat să întreţină armatele sovietice prezente în România, pînă la înfrîngerea inamicului comun, astfel că abuzurile au continuat pînă la capitularea Germaniei, la 9 mai 1945, şi chiar după. Învingătorii luau ce le plăcea, ce credeau că li se cuvine sau că le este necesar, şi cine avea curajul să li se opună? Ce luau era bun luat, de la obiecte banale de uz casnic pînă la vieţi omeneşti. Numeroase documente de epocă arată că, pentru primii ani ai şederii trupelor sovietice în România, cifrele cuprinse în documentele oficiale erau serios contrazise de realitatea din teren. La primele contacte cu armata sovietică "învingătoare" şi "prietenă", românii au avut parte de crime, violenţe săvîrşite asupra populaţiei civile, jafuri din avutul public şi privat, abuzuri fel de fel.
Ajunşi "în lume" după cîţiva ani marcaţi de privaţiuni felurite, în primele luni "oaspeţii" sovietici s-au dedat la jafuri, crime şi violenţe asupra soldaţilor români, dar şi asupra populaţiei civile. Dacă statul sovietic primea în contul datoriei de război de la garnituri de tren la fabrici întregi, ostaşul de rînd "rechiziţiona" de prin casele şi curţile oamenilor găini, bocanci, ceasuri, alimente, haine şi orice le mai stîrnea interesul. Dacă jaful se producea din avutul statului, autorităţile consemnau, de obicei, şi valoarea pagubei. Dar la cît se va fi ridicat valoarea bunurilor jefuite de la populaţie, nimeni nu va putea să spună.

JAFURI ŞI CRIME. Documentele de arhivă, dar şi memoria colectivă au reţinut nenumărate exemple de abuzuri săvîrşite de soldaţii sovietici. O notă înaintată de Inspectoratul General al Jandarmeriei către preşedinţia Consiliului de Miniştri menţiona 189 de cazuri de agresiune ale ostaşilor armatei sovietice în decurs de şase luni, de la sosirea în România pînă la 1 martie 1945. "În ziua de 19 octombrie 1944, se scria în amintita notă, un grup de 12 ostaşi sovietici au sosit la locuinţa numitului Petre Badale, din comuna Vama, judeţul Cîmpulung, iar unul dintre ei s-a dus la locuinţa femeii Dafina Ilie, pe care a voit s-o siluiască. Intervenind şeful de post din localitate, doi ostaşi sovietici s-au dus la post unde au tras asupra localului mai multe focuri de armă, iar unul, pătrunzînd în curtea postului, a tras, de asemenea, mai multe focuri de armă."

În comuna Vlădeni, judeţul Prahova, continuă exemplele din documentul amintit, au ridicat maşina căpitanului aviator Zarma Corneliu, pe care l-au dezarmat şi dezbrăcat de haine. La liziera comunei Hinova, judeţul Mehedinţi, au dezbrăcat complet pe soldaţii Florică Nicolae şi Mîndreci Constantin, care se duceau la unităţile lor. Jandarmul soldat Simina Leonte din Valea Ursului, judeţul Argeş, a fost împuşcat în timp ce intervenea împreună cu patrula postului de jandarmi pentru îndepărtarea unor soldaţi care intraseră cu forţa în casa unui locuitor. În ziua de 7 octombrie, un grup de soldaţi au intrat în postul de jandarmi Pănceşti, unde s-au urcat pe mese, au bătut şi dezarmat pe jandarmii în termen, "după care i-au luat cu forţa şi sub ameninţarea cu armele, le-au pretins să-i ducă în sat după femei". Plutonierul Simion Zaharia, şeful postului de jandarmi Gurasad, judeţul Hunedoara, a fost maltratat de mai mulţi ostaşi sovietici dintr-o coloană motorizată, "după care l-au forţat să bea patru pahare de spirt rafinat amestecat cu benzină, luîndu-i şi pistolul Mauser".

Generalul Gârbea Titus raporta Marelui Stat Major la începutul lunii septembrie 1944: "Transportîndu-mă în judeţul Gorj la 15 septembrie 1944, am onoarea a vă raporta cele constatate: jafurile, tîlhăriile, silniciile, violurile şi chiar omorurile sînt în continuare. Elemente de coloane şi elemente izolate s-au revărsat în toată zona, după prădăciuni şi nelegiuiri; dezertori şi răufăcători băştinaşi îngroaşă numărul lor; populaţia înfricoşată a părăsit satele, luînd drumul bejaniei prin păduri. Toate muncile au fost oprite de 10 zile. O mare criză ameninţă ţinutul şi însăşi aprovizionarea trupelor proprii şi aliate." La finele lunii septembrie, pe adresa Marelui Stat Major sosea un raport similar: "În noaptea de 16/17 septembrie a.c., trupele sovietice au spart casa de bani a Ocolului Silvic Cosava (Severin), de unde au luat suma de 720.000 lei fără nici o formalitate. În aceeaşi comună, ostaşii sovietici au ridicat cu forţa de la diferiţi locuitori vite, porci, hamuri, alimente, băuturi şi alte obiecte casnice. Intervenţiile făcute de jandarmi şi organele administrative pe lîngă Comandamentul Armatei Roşii au fost fără rezultate. Aceste jafuri produc vii nemulţumiri în rîndul populaţiei. De la fabrica de oţet Marginea (Severin), ostaşii sovietici au ridicat o cantitate de spirt rafinat (stoc de război), fără nici o formalitate. Valoarea spirtului ridicat se cifrează la un miliard şi jumătate de lei. Nu s-a eliberat nici un fel de act doveditor. De la aceeaşi fabrică, sovieticii au ridicat cu forţa 1.000 litri benzină şi o trăsură." Ulterior, asemenea cazuri au devenit mai rare, fără a dispărea cu totul.

CHIRII MODICE. S-a stabilit că statul român se obliga să pună la dispoziţie gratuit toate cazărmile şi clădirile necesare părţii sovietice cu inventarul care se afla în ele, precum şi aerodromuri, cîmpuri de instrucţie şi poligoane aparţinînd instituţiilor şi organizaţiilor de stat. Sovieticii plăteau în schimb chirie pentru folosirea spaţiilor aparţinînd persoanelor particulare, inclusiv serviciile – iluminat, apă, canal. De pildă, într-un oraş de categoria întîi (Bucureşti, Cluj, Timişoara), pentru o locuinţă categoria întîi mobilată, ocupantul sovietic plătea 600 de lei în 1949. Erau considerate locuinţe de categoria întîi cele care aveau sobe sau calorifere, conducte de apă în funcţiune, canalizare şi lumină electrică, lumină directă normală a zilei prin geam, parchet, pereţi şi plafoane văruite şi zugrăvite în culori diferite, ferestre şi uşi fără defecte. Se considera mobilată o cameră în care se găseau o masă de sufragerie, un pat, un dulap şi scaune. Chiria nu revenea persoanelor particulare, ci statului român.

Plătiţi în dolari

O altă formă prin care valori importante au mers din România către URSS a reprezentat-o plata consilierilor sovietici. Scriptic, fuseseră solicitaţi de statul român, pentru a ajuta cu experienţa lor la construcţia instituţiilor statului comunist. Bunăoară, în 1949, un consilier în probleme de organizare şi instruire a armatei primea lunar 700 de dolari SUA. Bani de buzunar, cum s-ar zice, pentru că locuinţa mobilată cu toate cheltuielile aferente, serviciile de electricitate, apă, canalizare, ajutorul medical, cheltuielile de deplasare în şi din URSS ale specialistului şi familiei, hrana şi celelalte obiecte necesare traiului erau plătite din alte fonduri decît salariul consilierului.
Citeşte mai multe despre:   sovietici,   do svedania tovarăşi - 21 iulie 2008

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de