x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Paşli na doma, prieteni dragi

1
Autor: Ilarion Tiu 21 Iul 2008 - 00:00

Ca întotdeauna în propaganda unui regim totalitar, glasul scriitorilor a fost minuţios orchestrat de autorităţi.



Ca întotdeauna în propaganda unui regim totalitar, glasul scriitorilor a fost minuţios orchestrat de autorităţi.

În primăvara şi vara anului 1958, presa românească a prezentat pe larg desfăşurarea retragerii trupelor sovietice. Redactorii ziarelor şi radioului, precum şi "scriitorii angajaţi politic" se întreceau în laude la adresa "glorioasei Armate Roşii", care nu numai că "eliberase România de sub jugul fascist", dar contribuise şi la reconstrucţia ţării. Spicuim cîteva mostre din presa vremii care lecturate astăzi par caricaturi ale istoriei.

CONSTRUCTORII COMUNISMULUI. Scriitorul Aurel Mihale publica în Scînteia la 4 iulie (ziua Americii!) un articol laudativ despre rolul "civilizator" al "ostaşilor sovietici", cu un titlu care urmărea să stîrnească emoţie: "Do svidania, prieteni dragi": "În aceste zile, primele eşaloane ale trupelor sovietice părăsesc teritoriul ţării noastre şi se întorc la munca paşnică a constructorilor comunismului, însoţite de dragostea noastră şi petrecute de noi cu cîntece şi flori. În gări şi pe drumuri, în pieţe şi cazărmi, înălţăm flamuri, fluturăm mîinile încălzite de cea din urmă strîngere de mînă şi ne îmbrăţişăm din nou. Gîndurile noastre, însă îşi vor cere ceasul lor de zăbovnică aducere-aminte.

Ne vom aminti astfel de zilele de luptă din august 1944, cînd partidul comunist ridica poporul muncitor la insurecţia armată împotriva stăpînirii antonesciene şi a cotropitorilor hitlerişti. În aceste zile, armata sovietică biruitoare ne-a primit alături, în marşul ei măreţ, eliberator. Atunci au apărut în satele noastre primii soldaţi cu steluţă roşie şi chipiu. Treceau înlănţuiţi în pulberele drumurilor străbătute pînă la noi, gonind cu motoarele maşinilor duduind către cealaltă margine de ţară – călcată încă de cotropitor – şi strigau:
– Svobova, gospodari... libertate!...

Ne vom aminti, astfel, de anii care au urmat după război, de anii turbatei reacţiuni interne şi internaţionale, de anii de secetă, de anii grei ai începutului construcţiei socialiste, cînd am pornit să construim din temelii o lume nouă mai bună şi mai frumoasă... Poporul nostru şi-a putut îndrepta toate forţele sale spre munca paşnică şi constructivă, spre crearea unei vieţi necunoscute în trecut, a putut lupta, învinge şi visa, năzui spre mai bine, în liniştea pe care i-au asigurat-o nu numai forţele sale armate, ci de asemenea trupele glorioasei armate sovietice, invincibila strajă a păcii în întreaga lume.

Do svidania, prieteni.
În urma voastră rămîn aici, la sînul pămîntului nostru scump, stropit de veacuri cu sînge, mormintele celor căzuţi dintre voi. Rămîne întipărită în sufletele noastre imaginea chipurilor voastre luminoase, pline de omenie şi bunătate, de putere şi bărbăţie, adînc săpate în marmură sau piatră, sau turnate meşteşugit în bronz nepieritor.
Do svidania, prieteni! Nu ne uitaţi! Aduceţi-vă aminte de cerul senin al patriei noastre, de apele, cîmpurile şi munţii noştri, de grădinile, lanurile şi pădurile noastre, de munca noastră paşnică şi înnoitoare, de visurile noastre spre mai bine. Deasupra noastră va pluti în veci lumina fără de apus a aceleiaşi stele, steaua comunismului".

"RĂMAS BUN"... Aflăm din articolele de presă şi că autorităţile locale au pregătit festivităţi de amploare pentru "despărţirea" de soldaţii sovietici. Muncitorii au fost scoşi din fabrici, ţăranii au fost îmbrăcaţi în costume naţionale, iar ostaşii români au fost aliniaţi la paradă. Toate aceste evenimente erau prezentate pe pagina întîi a "Scînteii", într-o serie de reportaje. Spre exemplu, în ediţia din 13 iulie 1958 a "oficiosului" Partidului apărea articolul "O entuziastă manifestare a prieteniei de neclintit româno-sovietice", cu următorul conţinut: Sîmbătă (12 iulie), locuitorii Iaşului au avut din nou prilej să-şi manifeste dragostea şi recunoştinţa faţă de marele popor sovietic, faţă de glorioasa sa armată eliberatoare. Un tren cu care călătoreşte un eşalon de soldaţi sovietici, care au staţionat la Timişoara şi care acum se întorc în patrie, a făcut în după-amiaza acestei zile un scurt popas la Iaşi.

Locuitorii oraşelor au venit cu miile să transmită ostaşilor sovietici sentimentele de adîncă recunoştinţă, de prietenie veşnică.

Pe peronul gării, ostaşii sovietici au fost întîmpinaţi de conducători ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor oamenilor muncii, de ofiţeri superiori ai forţelor noastre armate, de oameni de ştiinţă şi cultură, de conducători ai întreprinderilor şi instituţiilor locale.

În gară era aliniată o companie de onoare.

În gara străvechiului oraş a avut loc un entuziast mi-ting. Au fost intonate imnurile de stat ale RP Române şi Uniunii Sovietice".

"În întreaga ţară, la Galaţi ca şi la Constanţa, la Timişoara ca şi la Iaşi, au avut loc cu acest prilej puternice manifestări ale prieteniei româno-sovietice. Oamenii muncii au ţinut să-şi exprime sentimentele de stimă, recunoştinţă şi dragoste pentru Uniunea Sovietică şi pentru glorioasele ei forţe armate. Poporul român cinsteşte memoria eroicilor fii ai poporului sovietic, soldaţi şi ofiţeri ai armatei sovietice, care au căzut în lupta pentru izgonirea de pe teritoriul ţării noastre a hoardelor hitleriste şi eliberarea definitivă a României"

Gheorghe Gheorghiu-Dej  către ofiţerii sovietici - 26 iulie 1958

Negocieri îndelungi

În spatele declaraţiilor pompoase la adresa armatei sovietice din ziarele oficiale, liderii comunişti români au purtat discuţii delicate cu sovieticii pentru acceptarea retragerii. Unul dintre "martorii" acestora a fost Ion-Gheorghe Maurer, care în interviul cu Lavinia Betea relata: "De regulă discuţiile «delicate» cu sovieticii se întîmplau cînd Hruşciov venea la vînătoare. Comunicatele oficiale spuneau că este în vizită de prietenie. Făcea vînătoare, dar şi discuta cu Biroul Politic, cu oamenii din conducere aflaţi acolo. Noi i-am explicat cu acele prilejuri că prezenţa trupelor sovietice în România nu poate fi justificată ca o măsură de apărare a României de invazia unei ţări capitaliste, pentru că România nu are nici o frontieră cu ţările capitaliste. Hruşciov a acceptat pînă la urmă acest argument şi a plecat cu trupele de la noi".

"În numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului Republicii Populare Române, în numele întregului popor român, adresez un călduros salut ostaşilor sovietici care se întorc în patrie. Poporul nostru îşi manifestă cu acest prilej prietenia şi recunoştinţa sa faţă de poporul sovietic, faţă de armata sovietică eliberatoare. Soldaţi şi ofiţeri ai armatei sovietice, Poporul român îşi ia rămas bun de la voi cu un sentiment de adîncă prietenie şi de stimă, pe care aţi cîştigat-o în ochii oamenilor muncii din ţara noastră în timpul cît v-aţi aflat printre noi. Crescuţi şi educaţi de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în spiritul internaţionalismului socialist, ostaşii şi ofiţerii sovietici care s-au aflat pe teritoriul ţării noastre au constituit un exemplu de atitudine şi ţinută, demnă de fiii marelui popor sovietic. Între ostaşii sovietici şi populaţia ţării noastre s-au înfiripat trainice relaţii prieteneşti. Oamenii muncii din ţara noastră nu vor uita întîlnirile cu generalii, ofiţerii şi soldaţii armatei sovietice"

Chivu Stoica - "România Liberă", 17 iunie 1958
Citeşte mai multe despre:   sovietice,   sovietici,   do svedania tovarăşi - 21 iulie 2008

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de