A căzut o stea

Mariana Anghel şi Drăgan Muntean au reprezentat mereu împreună judeţul Hunedoara.

Mariana Anghel şi Drăgan Muntean au reprezentat mereu împreună judeţul Hunedoara.

De la amîndoi interpreţii am învăţat să preţuim cîntecul adevărat, să iubim simplitatea şi frumuseţea costumelor vechi, uitate în lăzile de zestre. Talentată, sensibilă, dar puternică în acelaşi timp, Mariana Anghel povesteşte cu emoţie în glas despre partenerul său de scenă, Drăgan Muntean. “La 13 martie 2002 am cîntat la ultimul concert împreună. La nici o lună, a avut accidentul vascular. Acel spectacol a fost oarecum premonitoriu, un fel de predare de ştafetă. Fiica mea, Adriana, şi cu Bogdan Toma erau un fel de Mariana Anghel şi Drăgan Muntean în miniatură. A fost ceva cutremurător, chiar modul lui de a cînta la acel moment a fost mai special. Am cîntat foarte mult împreună, pentru că unde era judeţul Hunedoara trecut, eram şi noi doi pe listă”.

Destin. “Despre Omul Drăgan sînt multe de spus”, afirmă Mariana Anghel. “A fost o relaţie de prietenie frumoasă, o colaborare specială. Avea calitatea de a sta de vorbă cu fiecare om, se cobora, dar se şi ridica pînă la un anumit nivel. I-a fost hărăzit să fie dascăl, aşa că a avut cu atît mai mult puterea de a simţi oamenii şi de a vorbi cu ei. Era înnebunit după copii. O perioadă a vieţii a fost învăţător şi a predat, apoi a trecut în Ministerul de Interne. Vă spun sincer că tînjea după viaţa la clasă, cu copiii. Ştiu că avea probleme cu tensiunea şi pentru că nu s-a îngrijit mai mult de el s-a stins atît de repede. Am pierdut o voce cum nu vom mai întîlni niciodată. E adevărat că vin tineri care au început să preia din repertoriul lui, e ceva extraordinar, însă nimeni nu îl poate înlocui. De multe ori l-am urmărit la concerte, avea un succes nebun. Piesele lui îţi intrau în suflet. Fiecare doineşte în felul lui, dar el a fost un doinitor de excepţie. A avut acel ceva pe care nu îl are oricine. O energie specială”.

Semne. “La înmormîntarea lui au fost nişte evenimente cutremurătoare”, povesteşte Mariana Anghel. “Cînd să îl aşeze în faţa Casei de Cultură, a început din senin o ploaie torenţială. Nu au avut încotro şi au intrat pe scenă cu coşciugul, iar lumea, în sală. Ca şi cum el ar fi vrut să spună: «Eu tot mai ajung pe scenă». Mii de oameni au văzut lucrul acesta. Iar cînd au terminat de săpat groapa, seara, pe la asfinţit, groparii s-au retras puţin să ia ceva, la cîţiva metri, şi atît ei, cît şi familia sunt martori că pur şi simplu în groapă a căzut o stea. Dincolo de existenţa noastră există acel ceva pentru care cred că nu sîntem pregătiţi… La concertul aniversar, 25 de ani de carieră dedicată cîntecului popular, am invitat un ansamblu de la Pădureni, pentru că nu puteam să trec fără a marca deosebita colaborare între mine şi Drăgan Muntean pe tărîmul scenei. În ansamblu, îmbrăcată în costum pădurenesc, a fost şi soţia lui. Prin ea a participat şi Drăgan la acest spectacol aniversar. Am fost fericită, iar momentul în care am cîntat cu el a fost marcat de fiica mea, Adriana Anghel, care a cîntat împreună cu Bogdan Toma, dar nu mai erau copiii de atunci, erau doi adolescenţi frumoşi”.