Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
L-am cunoscut abia “pe stil nou”, în 1990, înmînîndu-i prima revistă Rocker pe care am scos-o. Mai apoi şi pe celelalte, pentru că asta a devenit regula noastră.
L-am cunoscut abia “pe stil nou”, în 1990, înmînîndu-i prima revistă Rocker pe care am scos-o. Mai apoi şi pe celelalte, pentru că asta a devenit regula noastră.
Era astfel primul care citea fiecare nouă revistă, primul
critic. Pentru că – gîndeam eu – el ar fi trebuit să facă prima revistă muzicală
după 1989, nimeni altcineva, asta îmi era imaginea despre domnia sa! După ani
buni a devenit director la postul care s-a identificat şi cu vocea lui pe
vremuri, RADIO 3 – ROMÅNIA TINERET, unde puneam în undă emisiunea “undergROund”,
luni noaptea, imediat după “Pittiş Show”.
ATENT. Rămînea de
fiecare dată să asculte trupele noi româneşti pe care le programam în premieră.
Nu o dată mi-a cerut caseta sau CD-ul şi le-a dat mai departe, în eter sau
altor redactori... LUNA AMARå e un singur exemplu, clujenii ştiu şi sînt atîtea
exemple. Alt exemplu ştiut din poveştile lui: CELELALTE CUVINTE aveau în anii
’80 cîteva melodii înregistrate la Radio Cluj. Cînd Moţu i-a auzit (întîmplător)
la TIMROCK, festivalul timişorean, le-a cerut banda. După cîtva timp i-a sunat
să le spună că apăruse prima lor jumătate de disc. åsta le-a fost debutul!
IDOL. Este în
continuare idolul meu, înainte de Covaci, Aldea sau Minculescu; cu fiecare nouă
întîlnire cu Moţu resimţeam o anumită neputinţă, după ce comunicam scurt şi la
obiect informaţiile pe care le-aveam de schimbat între noi, de a întreţine încă
un dialog care nu mai avea obiective clare. Pînă la un punct mă salva el, dar
nu voiam să-i cheltuiesc din timpul preţios şi găseam un motiv să mă retrag. Deşi
altfel îi sorbeam spusele, pe care mi le asumam invariabil ca judecăţi de
valoare, încercînd să memorez cît mai multe vorbe de duh (da, chiar aşa erau)
pe care să le rumeg mai tîrziu, în linişte. Acum îmi pare rău că nu l-am
înconjurat mai mult, pentru că ocazii au tot fost...
PROFIL. Am două
filmări memorabile cu el, remontate în portretele tv postum, pe care le-am
realizat la TVR CULTURAL în ultimul an... Le-au difuzat parţial mai mulţi. Nu
l-am mai putut intervieva despre copilul său, radio3.net, cu care convinsese în
aceşti ultimi ani atîta lume... Amintiri? Tone. E greu de povestit una.
“Moţu a fost o instituţie
pe bune – e-n tot şi-n toate în istoria muzicii rock româneşti (deci nu numai
folk!, ca să nu mai vorbim de teatru, tv...), fără să semene – nici pe departe
– cu altcineva. Ori poate c-o fi fost o sumă a tuturor prietenilor săi, ştiuţi şi
neştiuţi, de pe pămînt şi din cer”
