Votat!

Sinatra nu se sfia să spună că ar prefera să fie un "don" al Mafiei decât preşedintele SUA.

Fiind puternic influenţat de orientările politice ale părinţilor săi, Frank a fost un susţinător al democraţilor până în anul 1960, când în urma unor conflicte cu preşedintele John F. Kennedy şi fratele acestuia, Robert F. Kennedy, a decis să schimbe tabăra, devenind un susţinător al republicanilor. Se pare că la baza conflictului dintre familia Kennedy şi Sinatra a stat faptul că Robert F. Kennedy şi-ar fi intensificat investigaţiile cu privire la o serie de membri ai lumii interlope.

CAMPANIE, COMPANIE. John F. Kennedy chiar s-a folosit de artist pentru a atrage de partea sa un număr cât mai mare de alegători. Însă pe măsura trecerii timpului, J.F.K. a impus o oarecare distanţă faţă de Sinatra. Totul a culminat cu vizita în California a preşedintelui din martie 1962, când, deşi trebuia să rămână acasă la Frank (locuinţă dotată cu un heliport special pentru vizite prezidenţiale), Kennedy decide să înnopteze la Bing Crosby, rivalul cântăreţului şi republican convins pe deasupra!

Vizibil afectat de această alegere, Frank Sinatra decide să nu îi mai acorde suport lui Kennedy şi devine adept al Partidului Republican. În 1970, l-a susţinut pe Ronald Reagan în campania sa pentru postul de guvernator al statului California. Frank a donat 4 milioane de dolari pentru campania lui Reagan. De altfel, acesta i-a oferit starului Medalia Prezidenţială a Libertăţii. Iar în 1972 s-a declarat un susţinător al lui Richard Nixon în campania pentru Preşedinţie. Nici George Bush nu a trecut nepăsător pe lângă Frank Sinatra, apărând de nenumărate ori în compania "don"-ului Sinatra.

DOSAR GROS. Din cauza legăturilor cu lumea mafiotă, a opţiunilor politice, dar şi a prieteniei cu John F. Kennedy, Sinatra devenise în mod natural o ţintă pentru FBI-ul lui J. Edgar Hoover. Astfel, superstarul a fost supravegheat de agenţii federali timp de aproape cinci decenii, începând din anii '40. Biroul Federal de Investigaţii din America are un dosar de 2.403 pagini doar despre Sinatra. Starul ajunsese atât de cunoscut, încât mafia, cea care controla mare parte din Las Vegas, îi stătea la picioare.

În biografia artistului, "Sinatra: The Life", scrisă de Anthony Summers şi Robbyn Swan, apare informaţia că Frankie devenise un adevărat sfătuitor al mafiei. Era continuu filat de FBI, dar el se întâlnea şi le cânta şefilor mafiei. Plus că mai era urmărit şi de ziarişti, care nu-l scăpau deloc din ochi. Nu de puţine ori s-a întâmplat ca Sinatra să-i atace atât verbal, cât şi fizic pe jurnaliştii care îndrăzneau să scrie despre el vreun cuvânt care nu avea legătură cu muzica.

CAMPANIE AGRESIVĂ
Frank Sinatra încă mai domină topurile muzicale. Albumul "Nothing But the Best", o colecţie remasterizată de hituri clasice ale artistului, a fost anul trecut pe locul al doilea în topul Billboard 200, cu 99.000 de copii vândute. "Nothing But the Best" a fost atât de bine primit şi datorită campaniei agresive de promovare care a însoţit lansarea discului, eveniment care a comemorat zece ani de la moartea artistului. Ultima dată când Frank Sinatra a debutat pe o poziţie atât de înaltă în topuri a fost în 1993, cu albumul "Duets", care mai apoi s-a vândut în peste 3,2 milioane de exemplare.

ŞI "BLOCUL SOVIETIC" A DANSAT DUPĂ "I DID IT MY WAY"
"Doctrina Sinatra" a fost o sintagmă folosită adesea în timpul lui Mihail Gorbaciov. Aceasta este o aluzie glumeaţă la cântecul "My Way" al lui Frank Sinatra, descriind noua abordare a politicii externe, prin care URSS permitea ţărilor membre ale Pactului de la Varşovia să-şi aleagă propria cale în domeniul politicii interne. Doctrina a fost prima reorientare majoră a politicii externe sovietice după enunţarea doctrinei Brejnev, care legifera amestecul Moscovei în treburile interne ale statelor sale satelit.

Sintagma "Doctrina Sinatra" a fost folosită pentru prima oară de purtătorul de cuvânt al Ministerului sovietic de Externe, Ghennadi Gherasimov, la 25 octombrie 1989. El a apărut în timpul celebrei emisiuni "Good Morning America" pentru a discuta pe tema discursului ţinut cu două zile în urmă de ministrul de Externe sovietic, Eduard Şevardnadze. Gherasimov a spus în acel interviu: "

Noi avem acum doctrina Frank Sinatra. El a avut un cântec, «I Did It My Way». Aşa că fiecare ţară decide asupra propriului drum pe care să se îndrepte".

CU MĂRUNŢIŞUL ÎN BUZUNAR
La 8 decembrie 1963, Frank Sinatra jr a fost răpit. Seniorul a plătit 240.000 de dolari răscumpărare, deşi se oferise să le dea răpitorilor şi un milion de dolari. Două zile mai târziu, Frank şi-a recuperat băiatul. Cum infractorii i-au cerut artistului să-i sune doar de la un telefon public, acesta purta mereu cu el în buzunar un fişic cu monede.

De atunci, Sinatra a căpătat obiceiul de a avea în permanenţă bani mărunţi în buzunar. A fost făcut şi un film inspirat din această întâmplare, "Stealing Sinatra".

"Nu vă mai faceţi griji în privinţa comunismului, e suficient să înlăturaţi condiţiile care duc la dezvoltarea lui. Comunismul poate răsări oriunde şi oricând găseşte condiţii prielnice şi nu neapărat cu ajutorul celor care cred în doctrină. Condiţiile economice şi sociale mizere, sărăcia vor fi întotdeauna exploatate de comunişti"
Frank Sinatra, 1963