x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De of şi jale

0
Autor: Loreta Popa 23 Iun 2008 - 00:00

Maestrul Horia Şerbănescu şi-a amintit cîteva întîmplări cu Gabi Luncă şi Ion Onoriu.

Maestrul Horia Şerbănescu şi-a amintit cîteva întîmplări cu Gabi Luncă şi Ion Onoriu.


Pe maestrul Horia Şer­bă­nescu îl amu­ză faptul că trăieşte din amintiri la vîrsta cînd începe să îl cam lase memoria. Nu îi va uita niciodată pe oamenii deosebiţi care i-au fost colegi de scenă şi unii dintre ei, puţini la număr, prieteni cu care a împărţit bucurii şi necazuri. “Nicăieri nu cunoşti omul mai bine ca la cîrciumă, la jocul de noroc şi la turneu”, spune Horia Şerbănescu.


TALENT.
“Din foarte multele turnee artistice pe care le-am făcut mi-au rămas exemple ca artişti şi ca oameni regretatul Ion Onoriu şi neîntrecuta Gabi Luncă. Dacă se întîmplă să o întîlniţi pe Gabi, n-o salutaţi. Aplaudaţi-o! Aşa se cuvinte, merită cu pri­sosinţă. Amîndoi au fost, sînt şi vor fi în muzica lăutărească două nume cu renume. Ion Onoriu a fost şi va rămîne împăratul acordeonului. De ce? Cînd îl ascultai cîntînd la instrumentul lui credeai că are Şcoala Regală de Muzică. Nu avea nimic decît marele talent cu care se născuse. Ta­lent care îi dădea dreptul şi obligaţia să fie primul şi cel mai desăvîrşit profesor la o eventuală academie de acordeon.”


SIMPLITATE.
“O ţin minte pe Gabi Luncă pe sce­nă, în spectacol. Îmbră­cată întotdeauna elegant, simplu, dar cu bun-gust, fără zorzoa­ne sau artificii cu sclipici. Avea un succes uriaş cu «Omul bun n-are noroc». Trăia tot ce spunea în cîntec. Of­tatul ei din «De-ai fi, maică, lîngă mine» nu era altceva decît un ţipăt pe dinăuntru. Cînd cînta ea de of şi jale era atîta linişte în sală, că puteai auzi şi un zîm­bet. Cînd cînta de petrecere, nu de puţine ori am văzut tineri ridicîndu-se să dan­seze printre scaune. Cre­deţi-mă, îi răscoleşte şi pe cei tineri, şi pe cei vîrstnici.”

 

Valoare

“Dacă am alcătui o listă cu zece interpreţi pe care să o arătăm lumii, Gabi Luncă ar face parte dintre aceste nume. Nu ştiu cînd şi dacă Dumnezeu va mai fi aşa de darnic încît să ne ofere interpreţi de aceeaşi valoare. A fi interpret de muzică lăutărească, ca şi de muzică clasică, este o mare responsabilitate. Gabi Luncă a cîntat mult şi pentru românii din străi­nătate, lucru care a ajutat-o într-o mare măsură. Ea niciodată nu vorbea de Gabi Luncă, ci despre mu­zi­ca românească”, măr­turisea Gheorghe Verman, cunoscut om de radio şi televiziune.

Citeşte mai multe despre:   gabriel

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de