x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dumnezeu îi e martor

0
Autor: Luminita Ciobanu 30 Iun 2008 - 00:00

Maria Ciobanu a iubit-o atît de mult pe Ileana Sărăroiu, încît cu greu a acceptat cererea în căsătorie a fostului ei soţ, Mircea Cîmpeanu.
Ileana ştia să descreţească frunţile celor care erau în preajma sa, spunînd bancuri: "În octombrie 1974, mi-am cumpărat o casă în cartierul 13 Septembrie – îşi aminteşte Maria Ciobanu. Şase ani am stat acolo, pentru că în ’80 a fost demolată. Aveam o curte de vreo 400 de metri pătraţi, cu boltă din viţă-de-vie. Ilenei îi plăcea să stea în curte şi să spună bancuri. Mă suna şi mă întreba: «Măriuţo, pot să vin la tine, că m-am săturat în cutia asta de chibrituri, la bloc!»".



Maria Ciobanu a iubit-o atît de mult pe Ileana Sărăroiu, încît cu greu a acceptat cererea în căsătorie a fostului ei soţ, Mircea Cîmpeanu.
Ileana ştia să descreţească frunţile celor care erau în preajma sa, spunînd bancuri: "În octombrie 1974, mi-am cumpărat o casă în cartierul 13 Septembrie – îşi aminteşte Maria Ciobanu. Şase ani am stat acolo, pentru că în ’80 a fost demolată. Aveam o curte de vreo 400 de metri pătraţi, cu boltă din viţă-de-vie. Ilenei îi plăcea să stea în curte şi să spună bancuri. Mă suna şi mă întreba: «Măriuţo, pot să vin la tine, că m-am săturat în cutia asta de chibrituri, la bloc!»".

Ileana a cîntat multă vreme la Tel Aviv. A luat-o şi pe Maria să viziteze locurile sfinte. "Prima oară am fost în Israel, cînd, se ştie, nu se prea putea pleca. Am fost datorită Ilenei. Am mers cu ea de două ori în Israel... Din cînd în cînd îmi dădea telefon şi-mi spunea: «Ţăţico, mai trimite-mi şi mie, făi leică, cîte o nuntă, să mai cîştig cîte un bănuţ», pentru că ea pleca din ţară şi cîte şase luni. Şi-i trimiteam", continuă Maria Ciobanu pe firul amintirilor.  

OCHIUL! "Cînd s-a întîmplat nenorocirea cu Ileana mi-aduc aminte că am primit telefon la 7:00 dimineaţa. M-a sunat Mircea şi mi-a spus: «Lie, Ciocîrlie, ce faci?». Eu mă speriasem şi l-am întrebat: «Ce faceţi la ora asta? De la ce petrecere aţi venit de mă sunaţi acum?» Iar el mi-a zis: «Maria, îţi dau o veste foarte tristă. A murit Ileana». Eu am început să ţip: «Nu se poate! Nu face glume din astea cu mine. Ce, eşti nebun?»", povesteşte Maria, ştergîndu-şi lacrimile care-i invadaseră ochii.

Timpul n-a mai avut răbdare cu Ileana Sărăroiu. Cu trei zile înainte de a pleca la o nuntă în Călăraşi a sunat-o pe Maria Ciobanu. I-a spus că ar vrea să o viziteze. "Miercuri am vorbit cu ea şi m-a întrebat: «Eşti acasă? Hai că poate trec pe la tine!» N-a trecut. M-a sunat vineri, spunîndu-mi că va pleca la Călăraşi. Mi-a zis că va merge la o nepoată de-a ei la Lehliu să doarmă înainte de nuntă, să fie odihnită. Cînd a ajuns la Lehliu însă le-a spus atît soţului, cît şi nepoatei sale: «Uitaţi-vă cu atenţie în ochiul meu. Simt ceva. Nu văd. Mă jenează. Parcă am ceva...» Dar nimeni n-a văzut nimic".

CU SALVAREA. "A ajuns la nuntă, a cîntat o oră încontinuu, fiindcă era foarte muncitoare, ca şi mine. A făcut o pauză, iar la al doilea program a cîntat trei cîntece, apoi s-a uitat neobişnuit la Mircea, care, neştiind despre ce este vorba, a crezut că nu se aude bine şi a mers pe la difuzoare să vadă ce s-a întîmplat. Apoi Ileana s-a apropiat de unul dintre muzicanţi. L-a luat după gît şi i-a spus: «Ţine-mă, c-am să cad!» Şi a căzut. Mircea a luat-o în braţe, a dus-o în casă. A venit repede un doctor care era la nuntă. I-a făcut înţepături prin talpă să vadă dacă reacţionează. Nimic. N-au avut ce să-i facă. Văzînd că nu-şi revine, Mircea s-a urcat în maşină şi a plecat să dea telefon după Salvare. Pînă a ajuns la Poliţie, unde erau telefoanele pe vremea aia, doctorul a pus-o în maşina lui şi a plecat cu ea la spital. Între timp, s-au stîrnit o vijelie şi o ploaie... Mircea a plecat după ei. Cînd a ajuns la spital, i-a ieşit doctorul în faţă şi cu părere de rău i-a spus: «Domnule Cîmpeanu, nu mai putem face nimic. Oriunde ar fi fost această femeie, nu ar fi scăpat. S-a născut cu un anevrism cerebral şi nu ştiu cum a trăit pînă la vîrsta asta!", povesteşte Maria Ciobanu.

UN SUFLETIST. Căsătoria Ciocîrliei cu fostul soţ al Ilenei Sărăroiu, Mircea Cîmpeanu, a stîrnit comentariile unor colegi de breaslă. "Se spunea că aş fi avut o relaţie cu el încă dinainte să se prăpădească Ileana... Nimic n-a fost adevărat... Dumnezeu îmi e martor. Nici nu m-am gîndit vreodată că eu mă voi mărita cu acest om. Îl luam la nunţi, pentru că avea staţie şi maşină, ca să-i mai ocup timpul, pentru că suferea cumplit. Mai ales că ei s-au iubit foarte mult. Cînd eram la Tel Aviv, Ileana îmi spunea: «Să dea Dumnezeu la toate femeile bărbat ca al meu!» Şi avea dreptate, fiindcă este un sufletist... Dacă Dumnezeu mi-l scotea în cale de la început, n-aş fi avut atîtea necazuri... Ileana a murit în 1979, iar noi sîntem împreună din 1981. Eu am iubit-o atît de mult pe Ileana, încît cu greu i-am acceptat lui Mircea cererea în căsătorie", încheie Maria Ciobanu.
Citeşte mai multe despre:   mircea,   maria ,   ileana,   ileana sărăroiu 30 iunie 2008

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de