x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Inceputuri Iris

0
08 Oct 2007 - 00:00

După ce trec anii rămăn amintirile frumoase, dar nici greutăţile nu se pot uita.


După ce trec anii rămăn amintirile frumoase, dar nici greutăţile nu se pot uita.

Aproape orice biografie Iris incepe cu "s-a format in 1977, la Bucureşti, in următoarea componenţă: Nelu Dumitrescu - tobe, Nuţu Olteanu - chitară, voce, Emil Lechinţeanu - bas..., iar din 1980 vine Cristi Minculescu". Aşa este, dar inainte şi după s-au mai intămplat destule, intr-un interval de timp relativ scurt avănd loc migrări de la un grup la altul, reveniri, certuri şi impăcări. A fost o perioadă pe căt de dificilă pe atăt de efervescentă pentru rockul din Romănia in general şi pentru Iris in special. De fapt, nucleul viitorului grup Iris s-a format la sfărşitul lui ’75, cănd Deep Purple, Led Zeppelin şi Jimi Hendrix erau idoli şi mulţi tineri visau să ajungă ca ei. Locaţii pentru repetiţii nu prea se găseau şi dacă erau disponibile costau mult. Aşa că Nuţu, Emil şi Nelu au inceput din primăvara lui ’76 să repete, in fiecare după-amiază (intre orele 15:00 şi 22:00), la... fabrica de mezeluri Popeşti-Leordeni. La repetiţii se improviza mult, in funcţie de dotarea fiecăruia, fiind cunoscut faptul că instrumentele "adevărate" erau greu de procurat. Debutul pe scenă are loc in "Clubul de la ora 7", dar prima apariţie pe o scenă mare se produce in 1977, la Sala Polivalentă, intr-un concert in care "greii" erau Roşu şi Negru, FFN şi Sfinx. Deşi nu erau pe afiş, la iniţiativa lui Aurel Gherghel, cei de la Iris au căntat (ca trupă de incălzire) trei piese: "Lumina", "Ţara adevărului", "Ape curgătoare". Cei şase mii de spectatori au fost entuziasmaţi de prestaţia noului grup şi astfel adevăratul debut a fost cu "dreptul". Dar greul abia incepea, Emil (autorul binecunoscutului hit "Corabia cu pănze") a plecat din formaţie cu găndul la emigrare şi au venit Sorin Chifiriuc şi Lucian Chivu, la voce. Interesant este că Sorin a luat chitara bas lăsăndu-l pe Nuţu solist şi a incercat să introducă la Iris nu numai "ordine şi disciplină", căt şi studiul notelor. In urma unor divergenţe cu Chivu - pe de-o parte, şi cu Olteanu - pe cealaltă, Chifiriuc pleacă de la Iris. Ca chitarist bas este cooptat Anton Haşiaş (de la Harap Alb), dar acesta condiţionează venirea la Iris numai impreună cu "un băiat pe voce", nimeni altul decăt Cristi Minculescu.

Cănd totul părea că merge bine, in 1980, mai intăi Nuţu Olteanu pleacă la Roşu şi Negru, trupa lui Liviu Tudan fiind una dintre cele mai de succes formaţii in acel moment (dar rămasă fără chitarist prin plecarea lui Chifiriuc). După un scurt interimat asigurat de Clement Iordănescu (fratele lui Florin, basist in Curtea Veche 43), la Iris vine Adrian Ilie, de la Domino. Dar după căteva concerte, unele de mare succes (Club Z şi Arenele Romane), Nelu Dumitrescu pleacă şi el de la Iris, tot la Roşu şi Negru. In locul lui este cooptat la inceput Gelu Ştefan, apoi Nikki Dinescu, iar Ilie compune căteva piese care vor deveni hituri: "Pamăntul il cuprind", "Călătorul", "Speranţa", "Cine mă strigă in noapte". In 1982, după un concert la Arhitectură, Nelu şi Nuţu revin la Iris, impreună cu Marti Popescu (Domino). Incepe colaborarea cu Cenaclul Flacăra condus de Adrian Păunescu, dar formula Cristi - Â Ilie - Marti - Nelu nu avea să dureze prea mult, primii doi plecănd pentru a forma Voltaj (impreună cu Dan Cimpoeru, Nikki Dinescu şi Rad Horaţiu).

REVENIRE. Astfel, Iris ajunge la o formulă inedită, alături de Nuţu - Nelu - Marti ajung Sanda Lăcătuş - voce şi Florin Ochescu - chitară, dar nu pentru multă vreme, pentru că Minculescu va reveni la Iris, după care urmează plecarea lui Ochescu şi a lui... Minculescu. Acesta fusese atras de Cenaclul Flacăra & trupa Totuşi şi, după căteva luni de pauză, Nuţu - Nelu - Marti il conving pe Adrian Ilie să revină, dar... era nevoie şi de un solist vocal: acesta va fi Dan Bittman. Cu ocazia venirii lui Bittman repertoriul Iris se imbogăţeşte cu noi piese, printre care sunt de menţionat: "Zorile", "Albina", "In calea norilor", "De vei veni", dar Marti este adras de Holograf şi părăseşte Irisul, fiind inlocuit de Doru Borobeică. Nu mult după aceea Adrian Ilie (cu actele depuse pentru emigrare in SUA) este inlocuit la Iris cu Bogdan Stănescu, care nu stă prea mult. Imediat după aceea Bittman pleacă la Holograf, iar Cristi Minculescu revine in trupa care l-a consacrat. Mihai Alexandru vine şi el la Iris, devenind in scurt timp util pentru formaţie. Dar nu mult după aceea Nuţu pleacă la Holograf, iar Mihai părăseşte şi el Irisul. Postul de chitarist e ocupat imediat de Valter Popa, iar grupul ajunge la formula consacrată, adică Nelu, Cristi, Boro, Valter, in ordinea vechi-mii in muncă la intreprinderea Iris.

Iată ce-şi aminteşte Dorian Ciubuc despre inceputurile formţiei: "La Casa de Cultură de pe Mihai Eminescu, in «Clubul de la ora 7», al lui Aurel Gherghel, trebuia să vină să cănte Magic, din Mediaş, iar in deschidere, o gaşcă tănără pe nume Iris. Din nu ştiu ce motive, cei din Mediaş n-au mai venit, aşa că, in faţa a vreo sută de spectatori, s-a desfăşurat concertul Iris. Aveau deja destul de multe piese proprii, dar acum nu mai căntă nimic din repertoriul de atunci. Dar prin ’76, «Ţara adevărului» şi «Noaptea» au fost primele piese imprimate de trupa Iris la radio şi au fost difuzate in emisiunea «Meloritm», dacă nu mă inşel. Practic, m-am imprietenit pe loc cu trupa şi am rămas alături de ei ca, să nu zic sunetist, mai curănd om bun la toate. In timp am inceput să organizăm spectacole ici-colo, să ne incropim o instalaţie de sunet, una de lumini. Mai multă muncă cu reparaţia lor decăt altceva, dar era o atmosferă formidabilă. Le-am rămas alături pănă in primăvara lui ’80, cănd am plecat la Roşu şi Negru".

Â

"In ’75 ne-am găndit să ne numim Iris. Nu mai ştiu cine a venit cu ideea, făcusem o listă de innebunisem, au fost mai multe păreri..."

Nelu Dumitrescu

Â

"Imi plăcea să ascult Deep Purple, Led Zeppelin, iar după Jimi Hendrix eram innebunit. Imi aduc aminte că cineva a incercat să-mi văndă The Doors. Am ascultat un pic şi i-am spus: e altceva pentru mine, nu-mi place, imi pare rău, nu pot să-l cumpăr"

Nelu Dumitrescu

Citeşte mai multe despre:   iris,   nelu,   nutu,   iris 8 octombrie 2007

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de