x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Jean Moscopol Parfumul anilor

Parfumul anilor

de Daniela Cârlea Şontică    |    02 Feb 2009   •   00:00

Jean Moscopol şi marii artişti ai vremii sale au înregistrat melodii la case de discuri celebre în toată lumea, precum Odeon, Parlophon, Polydor, Pathé-Marconi, His Master’s Voice sau Columbia. Acestea puteau fi ascultate la patefon.



Casa de discuri Electrecord a început în 2000 şi a continuat şi după aceea să copieze cântecele anilor interbelici, editând sub genericul "Melodii din Bucureştii de odinioară" discuri cu trubadurii vremii, însă în colectiv, nu câte unul separat.

ZESTREA.
Electrecord este singura instituţie românească în regimul comunist care a reuşit să recondiţioneze şi să păstreze în arhiva sa discurile cu vocea inegalabilului Moscopol.

Doamna Mioara Panaite de la Electrecord ne-a spus: "Acea primă reeditare de după 1989 s-a făcut după discurile standard. S-a făcut o copiere foarte fidelă a înregistrărilor, lăsându-se înregistrarea aşa cum era, cu toate imperfecţiunile, pentru a fi păstrat parfumul acelei vremi. Toate discurile cu Jean Moscopol, Cristian Vasile, Titi Botez, Zavaidoc şi cu alţi artişti ai Bucureştiului interbelic s-au păstrat în zestrea Electrecordului.

Foarte multe dintre înregistrări au fost copiate direct de la Biblioteca de Stat, chiar în vremea comunismului, când exista această posibilitate de a te documenta din toate sursele. Pe vremea lui Ceauşescu nu se punea problema drepturilor de autor. Electrecordul fiind singura casă de producţie de muzică din România, eram singurii care puteam să punem pe suportul de ebonită aceste înregistrări, care altfel s-ar fi pierdut. Am făcut o restituire. Aşa se şi numea procesul: înregistrări de pe discuri recondiţionate. Erau discuri foarte vechi, care se spărgeau şi care numai cu foarte mare efort puteau fi copiate.

Electrecordul păstrează ca document absolut orice apare în materie de muzică. De asemenea, o parte din înregistrări le-am obţinut prin Aristide Buhoiu. Unele cântece ale lui Moscopol au fost editate la Casa de discuri Stângă, de exemplu, acel disc cu imnul «Tot ce-i românesc nu piere», compus de Moscopol când era deja în America. Electrecordul va scoate în curând un CD numai cu Jean Moscopol. Probabil ne vom folosi de material de pe discurile standard. Pentru colecţionarii de muzică veche, acest interpret cred că este foarte aşteptat".

LA MOD@: TANGOUL ŞI ROMANŢA

Muzica anilor ’30 era una la confluienţa dintre cea uşoară şi cea populară, iar tangoul se îngemăna cu romanţa. Tangoul era senzual, iar romanţa era sfâşietoare. Elementul comun era tematica de dragoste. George Sbârcea scria undeva despre această muzică: "Fierbinte, colorat, elegiac, oricâtă melancolie s-ar prefira în măsurile acestui tango românesc, el exprimă dragostea de viaţă, substanţa lirică a unor trăiri simple şi adevărate. Cine erau compozitorii acelei vremi? Ionel Fernic, Vasile Vasilache, Petre Andreescu, Ion Vasilescu, Vespasian Vasilescu, Nicolae Kiriţescu, Gherase Dendrino sau Nello Manzatti."

TRUBADURUL GRASEIAT CARE FURA INIMILE
Din fotografiile păstrate reiese clar că interpretul era chipeş. Chiar dacă avea foarte multe admiratoare atât ale vocii, cât şi ale fizicului său, Moscopol nu s-a căsătorit niciodată cu una dintre acestea. Poate că nu voia să ia speranţa celorlalte. "Jean Moscopol, trubadurul Bucureştilor de odinioară, a pus pe jar inimile multor doamne şi domnişoare. Se impunea prin prezenţa sa scenică impecabilă, se îmbrăca totdeauna în frac, dar mai ales cucerea inimile celor care îl ascultau prin vocea sa caldă. Era supranumit «trubadurul graseiat». În Bucureştiul interbelic, tangourile languroase erau la modă, iar îndrăgostiţii îşi făceau jurăminte pline de  amor prin serenade inflăcărate. În acele vremuri pline de pasiune, când toată lumea îşi dădea întâlnire «într-o cârciumioară la şosea», Jean Moscopol nu avea cum să nu intre în graţia frumuseţilor vremii", spunea într-o emisiune radiofonică realizatoarea Reluş Mureşan.

NU ERA DIFUZAT
Constantin Drăghici, un interpret de marcă al muzicii noastre uşoare româneşti, a spus despre Jean Moscopol: "L-am auzit foarte puţin pe posturile de radio şi de televiziune, nu era difuzat în epoca trecută. Mai mult a fost ascultat de pe discurile vechi de ebonită. Păcat că nu a fost difuzat şi că nu sunt puse cântecele lui la îndemâna oricui, să îl cunoască şi tinerii de azi – nu să fie vândute neapărat, dar măcar să fie difuzate la radio, să le audă cât mai mulţi ascultători din zilele noastre".

ERA EN VOGUE
Maestrul Ion Lucian, cunoscut pentru cariera sa extraordinară în teatru şi film, ne-a povestit că nu l-a cunoscut personal pe Jean Moscopol. "Draga mea, nu sunt atât de matusalemic, sunt «tânăr». Nu l-am cunoscut pe Jean Moscopol personal. Sigur părinţii mei mergeau mereu la grădini şi mă luau şi pe mine cu ei, aşa că l-am auzit cântând. Avea o voce frumoasă şi o prezenţă scenică impecabilă. În perioada interbelică erau multe cafenele şi grădini, iar vocea lui caldă se auzea de peste tot. Ce pot să vă spun este că plăcile acelea de patefon nu scoteau în evidenţă adevărata valoare a glasului lui Jean Moscopol. A făcut furori, e adevărat, era en vogue atunci",  ne-a declarat maestrul Ion Lucian. (Loreta Popa)

×
Subiecte în articol: jean moscopol jean moscopol