x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Refugiat în SUA

1
Autor: Ilarion Tiu Luminita Ciobanu 02 Feb 2009 - 00:00

După încheierea celui de-al doilea război mondial, Jean Moscopol n-a fost de acord cu noua putere politică de la Bucureşti.



A plecat din ţară în 1947, cu acte în regulă, ajutat de actriţa Elvira Popescu, aflată la Paris. Îl chinuia şi o laringită teribilă. A mers în Franţa să se trateze, dar n-a rămas acolo multă vreme. A plecat în Germania apoi în America  şi s-a stabilit la New York. S-a implicat în viaţa comunităţii româneşti la Biserica "Sf. Dumitru" din New York. După slujbă, organiza întâlnirea românilor din diaspora. În 1954, artistul era  angajat la postul de radio "Europa Liberă" din München. Securitatea era pe urmele lui. În arhivele CNSAS, SIE, au rămas două note referitoare la Moscopol. "Notă extras din dosarul nr. 1180/1 privind pe Moscopol Jean: Dintr-un material datat 26.09.1955 rezultă că Moscopol Jean se ocupă în cadrul «Europei Libere» de la München cu muzica. Într-un material din 24.02.1958 se men-ţionează că printre duşmanii cei mai înverşunaţi ai lui Bernard Noel – şeful filialei «Europa Liberă» de la München se numără şi Moscopol Jean, care după afirmaţiile sale Noel este Bercovici etc. La scrisoarea operativă 30/A din 30.03.1959, agentul «Walter» spune că l-a întâlnit pe Jean Moscopol la biserică şi că acesta din urmă i s-a plâns că a fost scos de la «Europa Liberă» şi îşi manifestă nemulţumirea că «Free Europe» nu foloseşte pe adevăraţii refugiaţi politici români şi mai mult cetăţeni SUA sau elemente de diverse naţionalităţi plecate din ţară. Moscopol Jean lucrează acum la un atelier de fotografiat. I-a cerut lui «Walter» adresa ca să-l aboneze la ziarul român".

EPIGRAME.
În anii de pribegie, Jean Moscopol a înregistrat o serie de balade şi cuplete anticomuniste în care îi îndemna pe români să nu-şi piardă speranţa şi să lupte împotriva sistemului. Interpretul a fost şi un bun epigramist. La Restaurantul «Zissu» făcea epigrame pe moment clienţilor. Primele sale epigrame au fost publicate în revista Cugetarea. A adunat numeroase poezii cu caracter satirizant ce au văzut lumina tiparului la New York. Volumul de epigrame a fost intitulat sugestiv "101 răutăţi».

"Sub drapelul înstelat al Americii, unde s-a exilat, purtând în suflet tricolorul, Jean Moscopol ne-a cântat în pribegie dorul de ţară şi speranţa libertăţii. Din nefericire, n-a fost părtaş la ziua descătuşării. Aşa că «Universul» îşi face sfânta datorie de a restitui românilor din ţară o parte dintre imprimările realizate de Jean Moscopol la New York în anii ’70. Bun venit acasă, frate!"
Aristide Buhoiu (1993)
Citeşte mai multe despre:   jean,   moscopol,   jean moscopol

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de