x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nu uita că eşti român!

1
Autor: Costin Anghel Catalin Pruteanu 10 Mar 2008 - 00:00

Muzica autentică este întotdeauna apreciată, oriunde, oricând. Cântecul lui Liviu Vasilică nu putea face excepţie.

Muzica autentică este întotdeauna apreciată, oriunde, oricând. Cântecul lui Liviu Vasilică nu putea face excepţie.

Românii de peste graniţe l-au iubit întotdeauna pe Liviu Vasilică. Străinii care au avut ocazia să-l audă s-au îndrăgostit de muzica lui. Două mărturii vin să confirme aceste idei. 

 

Dor de Ţarå. Palacio Municipal de Congresos din Madrid. 14 iulie 2002. Concert extraordinar al unor mari interpreţi de folclor. Cap de afiş, Liviu Vasilică. Organizator principal, Cornelia Man. Un concert cu oameni minunaţi invitaţi de un om minunat, doamna Man. Om de afaceri de succes în Spania şi nu numai, Cornelia Man este o româncă plecată de mai bine de douăzeci de ani din România. Motivul pentru care a organizat şi sponsorizat concertul “Nu uita că eşti român” în Madrid este unul cât se poate de... frumos. “Eu am dus şi duc dorul de ţara mea. Îmi place foarte mult folclorul românesc, în special cântecele vechi ale cântăreţilor vechi, buni. Ducând dorul de România, m-am hotărât să fac un spectacol, «Nu uita că eşti român». L-am făcut în Madrid, la Palatul Congresului, cel mai frumos palat. Acolo nu se fac spectacole. Doar cu acordul primăriei şi al guvernului poţi face spectacole acolo, şi eu am reuşit să fac. La spectacol au fost puţini români, mai mult impresari din lumea întreagă, aduşi de mine şi reprezentanţi ai băncilor spaniole”.

 

Pe placul bancherilor. Concertul din Madrid a fost o reuşită. Opiniile spaniolilor au fost dintre cele mai favorabile. Oameni de afaceri, obişnuiţi cu duritatea, s-au lăsat cuceriţi de haiducul de pe Teleorman, de Liviu Vasilică. Un om care a adus în faţa publicului, întotdeauna, cântece autentice. “Au spus că ei niciodată nu au văzut aşa spectacol de valoare şi aşa folclor românesc. Iar când domnul Liviu a intrat pe scenă, cu grupul lui, dar şi singur, toată sala s-a ridicat în picioare”. Aducerea regretatului interpret nu a fost întâmplătoare. Doamna Man povesteşte: “L-am invitat în mod special, pentru că mie îmi place foarte mult cântecul «Mărine, la nunta ta». Şi-mi place muzica oltenească şi muntenească foarte mult! De fiecare dată când văd caseta cu domnul Liviu Vasilică, eu plâng. Foarte mult l-am apreciat. Am plâns mereu când l-am ascultat. Cântecele lui le cânta şi bunicul meu şi tatăl meu, «Hai, hai cu trăsioara». Eu eram copilă, mică, şi ştiam cântecele astea, şi eram în Ardeal! Muzica lui îmi aducea aminte de bunicul meu, de tatăl meu, de familia mea. La mine, în comuna mea natală, se cânta foarte mult «Eu mă duc mândră mă duc, la armată, nu la plug». Domnul Liviu a fost un om minunat!”

 

Rådåcini basarabene. Doi oameni şi un folclor fără graniţe. Zenaida Bolboceanu şi Liviu Vasilică. Ea basarabeancă. El teleormănean cu rădăcini basarabene! O poveste cu oameni dedicaţi folclorului. “Am făcut cunoştinţă prin 1998-1999, la Focşani, la un festival. Mi-a spus că-i place foarte mult stilul pe care-l abordez. Şi am început să colaborăm. Lui i-a plăcut foarte mult un cântec de-al meu, «Ia-mă-n braţe, dorule!». Am fost surprinsă să aflu că are rădăcini basarabene, că bunelul lui era din Bălţi, din Basarabia. Zicea: «Poate bunicul meu l-a cântat». Am cântat împreună într-un spectacol la Alexandria, nu numai unul, chiar mai multe pe acolo, prin zonă. Făceam o paralelă între folclorul basarabean şi folclorul teleormănean, ca să demonstrăm lumii că suntem români şi noi, basarabenii, că, de fapt, folclorul nu are graniţe”.

După Focşani, Liviu a mers la invitaţia basarabenilor la Chişinău. La Filarmonica din capitala Moldovei, interpretul a susţinut un recital de excepţie difuzat la televiziunea moldavă. Dacă Liviu nu ar fi murit, poate că şi astăzi împreună cu Zenaida ar fi arătat lumii că folclorul autentic nu are graniţe.

 

 

Citeşte mai multe despre:   liviu

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de