x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un şlagăr autentic

0
Autor: Anca Alexe 28 Iul 2008 - 00:00
În 1987, la Festivalul de Muzică de la Costineşti, Loredana Groza l-a cunoscut pe Adrian Enescu.


Remarcîndu-i talentul, celebrul compozitor îi încredinţează piesa "O inimă de 16 ani". Aceasta devine în scurt timp un şlagăr de mare succes. În vara aceluiaşi an, Adrian Enescu compune pentru Loredana Groza cîntecele "Îţi citesc în ochi", "Măcar o clipă", "Tu şi eu" şi "Să-ţi spună inima".

"O inimă de 16 ani" a reprezentat cel dintîi videoclip din cariera Loredanei, numărîndu-se, totodată, printre primele videoclipuri produse în România. În 1988 s-a realizat cel de-al doilea videoclip la piesa "Îţi citesc în ochi". Adrian Enescu i-a propus Loredanei Groza realizarea unui întreg album. Aşa s-a născut "Bună seara, iubite!"…

 
PROIECT. Iniţial, proiectul fusese gîndit pentru o altă solistă. Adrian Enescu tocmai descoperise o fată care cînta rock, Sorina Moldvai, cu care a imprimat şase piese ce au devenit materialul muzical pentru albumul "Bună seara, iubite". Se întîmpla în 1986. De îndată ce proiectul a fost finalizat, Sorina a fugit din ţară, şi înregistrările nu au mai ieşit pe piaţă.

"Am descoperit-o, aşadar, pe Loredana. Am luat legătura cu ea, a venit la mine acasă şi am înregistrat mai întîi două piese, apoi tot proiectul, care includea, evident, şi «Bună seara, iubite». Eu deja mă gîndisem să combin vocea ei cu o voce de actor. L-am rugat pe Pino (Ion Caramitru) să vină să imprimăm şi, în două zile, am tras «n» variante, dintre care am ales-o pe cea care se ştie", îşi aminteşte Adrian Enescu.

 
RECUNOAŞTERE. Piesa a fost interzisă şase luni, din cauza versurilor prea directe pentru acele vremuri. "Cei de la Electrecord şi Radio nu au vrut să imprime şi să difuzeze discul în forma propusă de mine şi mi-au cerut să schimb textul. Nu am fost de acord! Le-am zis că mai bine ţin piesele în sertar decît să le modific. În acest timp, Loredana mergea în concerte prin toată ţara şi cînta «Bună seara, iubite», alături de celelalte cinci piese semnate de mine. Aşa a devenit cunoscută, nu prin radio, nu prin televiziune, nu prin disc. Abia în 1988, după ce cîntecul era celebru în sălile de spectacole, mi-au dat voie să imprim vinilul. S-a vîndut într-un tiraj demenţial pentru acele timpuri. La televiziune a apărut abia la sfîrşitul lui ’88", mărturiseşte compozitorul. Totodată, "Bună seara, iubite" a avut parte şi de recunoaştere internaţională.

Citeşte mai multe despre:   loredana groza - 28 iulie 2008

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de