x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gânduri bune

0
Autor: Loreta Popa Daniela Cârlea Şontică 22 Iul 2010 - 00:00
Gânduri bune


Mădălina devenise de-a lungul vremii o artistă matură, completă, alături de care Octavian Ursulescu prezenta „Clubul sentimental" la Cerbul de Aur în urmă cu vreo 10 ani.



Mădălina, tânără fiind, ar fi putut avea un binemeritat recital la Braşov. „Mi-am legat numele de debutul Mădălinei Manole", spunea Octavian Ursulescu. „Compozitorul Şerban Georgescu, coleg cu mine la radio, mi-a spus într-o zi: «Tavi, când mai organizezi un spectacol, te rog mult, bagă în program o fată în care eu cred foarte tare, i-am compus două cântece şi vreau să testez reacţia publicului». Peste câteva zile organizam împreună cu directoarea casei de cultură a Sectorului 5, doamna Rusu, un mare spectacol la Sala Polivalentă, dar afişul era deja făcut, cu o groază de nume cunoscute în epocă, dar Şerban a insistat s-o introduc ca surpriză. I-am făcut eu o prezentare «nume nou, ascultaţi-o cu atenţie, piesă în primă audiţie de Şerban Georgescu» - şi am constatat cu bucurie, şi eu, dar mai ales compozitorul şi interpreta, că publicul a gustat evoluţia, melodiile, a aplaudat intens, nu din complezenţă, asta se simte imediat.

În acea seară se năştea mitul «fetei cu părul de foc», vedeta autentică Mădălina Manole. În anii ce au urmat am prezentat-o în sute de spectacole, Festivalul de la Mamaia cu premii mereu, turnee lungi pe litoral, concerte în toată ţara. Rapid, devenise «cap de afiş», iar fără «Fată dragă» nu putea avea loc nici un spectacol. Am ajuns să-i apreciez punctualitatea, seriozitatea cu care-şi gândea recitalul, şarmul şi feminitatea. Aşa cum am admirat apoi tenacitatea de a se perfecţiona în mânuirea chitarei, primele sale compoziţii, aplecarea către rock, abordarea unor titluri internaţionale, toate acestea dând o nouă dimensiune personalităţii sale".

ERA PERFECŢIONISTĂ
Mădălina dădea sute de autografe, era o vedetă aşa cum astăzi rar mai vezi, un talent adevărat. „Ştiu că am răscolit multe suflete cântând melo­dii pe versurile Roxa­nei Popescu şi încă vom mai răscoli", spunea Mădă­lina Manole. Roxana Popescu este foarte directă în exprimare, nu ocoleşte, nu menajează, spune exact ce are de spus. Poate de aceea îi şi ies versurile cântecelor atât de bine, iar un cântec scris de ea cucereşte publi­cul de prima dată. Am încercat să o găsim pentru această Ediţie Specială, dar telefonul era închis, semn că du­rerea este atât de mare încât cuvintele nu mai au rost. Dar ştim că Roxana Popescu a cunoscut-o pe Mădălina Manole în urmă cu vreo 20 de ani. Au rămas prietene, deşi uneori s-au şi certat. Mădălina povestea că autoarea textelor ei de melodii îi cunoaşte foarte bine starea sufletească. „Este omul care mă ştie cel mai bine. Îmi ştie sufletul şi viaţa foarte bine, mă înţelege foarte bine şi, profesional, a ştiut întotdeauna ce doresc eu să spun lumii. E suficient să ne uităm una în ochii celeilalte", spunea Mădălina Manole.

„Ca om, că şi femeile sunt oameni!", spunea în 2008 Roxana Popescu, „Mădălina este în primul rând un om foarte muncitor. Mi-a şi zis: «Domnule, dacă trebuie să mă duc la ultima televiziune, nişa-nişelor, mă pregătesc şi mă duc ca lumea». Munceşte foarte mult şi în studio, şi când îşi caută piesele. Când le învaţă îţi cere: «Cuvântul ăsta mie nu îmi place sau sunetul ăsta nu îl simt». Nu dă rasoale. Ce am constatat eu de-a lungul şi de-a latul «secolului» de când ne cunoaştem este că e consecventă, iar atunci când lucrează cu cineva se ţine de omul ăla orice i-ar face."

O FEMEIE CU VOINŢĂ
„Este singura persoană din viaţa mea cu care m-am certat foarte rău, şi eu de obicei nu revin, şi ne-am împăcat. Minimum 65% din ce cânta ea a fost scris de mine. Este o tipă care s-a luptat toată viaţa. Uitaţi-vă la ea cum arată la vârsta pe care o are! Dacă vrea şi-o spune, dacă nu, nu, dar, în orice caz, faptul că arată atât de bine, şi asta e o muncă. Este o muncă extraordinară şi uitaţi-vă la oamenii activi că arată altfel, mult mai proaspeţi. A nu se crede că a venit Mama Natură şi a zis: «Ia, Manole, şi tu de aici tinereţe fără bătrâneţe!». Chiar zicea Şerban: «Uită-te, domne, la femeia asta, se hrăneşte cu trei frunze. Nu ai vrea să-i fii duşman câtă voinţă are!». Nu este un cadou că arată atât de bine acum. Aş mai zice că a trebuit să-şi sacrifice mult din viaţa personală ca să fie ceea ce este." Interesantă afirmaţie din partea Roxanei Popescu, dacă ţinem cont că la nici doi ani toată lumea presupunea că principalul motiv al curmării vieţii ar fi fost faptul că Mădălina nu mai arăta bine din punct de vedere fizic.
Citeşte mai multe despre:   special,   observator,   madalina manole

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de