Sunt oşancă, bine-mi pare

"Pentru mine e o datorie să reprezint ţara prin tot ce este mai valoros: folclorul", spune Margareta.

"Pentru mine e o datorie să reprezint ţara prin tot ce este mai valoros: folclorul", spune Margareta.

Imbrăcată in ie şi fotă şi cu clopul pe cap, Margareta rupea inimile spectatorilor cănd interpreta muzică populară. "Nu mă plictisesc niciodată de căntec, ci, dimpotrivă, il indrăgesc pe măsură ce trece vremea, cănd melodia se aşază in mine şi ii dedic noi nuanţe", spunea artista in revista Flacăra.

INTUIŢIA MARIEI TĂNASE. Cine a sfătuit-o să se apropie de folclor? Chiar idolul său, Maria Tănase. "Ascultă, fă", i-a spus Maria in stilul său caracteristic, pe cănd se pregăteau să joace amăndouă in "Opera de trei parale". "Tu trebuie să cănţi muzică populară. Acultă-mă pe mine, că-s vulpe bătrănă." Vă vine să credeţi, insă că floarea muzicii uşoare, care avea un succes enorm, n-a avut curajul să facă acest pas? Abia după ce Maria Tănase s-a stins din viaţă, Margareta şi-a luat inima-n dinţi şi a căntat muzică populară, la Festivalul de la Mamaia. Acesta a fost momentul in care a devenit şi mai populară decăt era. Melodiile folclorice au inceput să fie nelipsite din repertoriul solistei. Le aborda in marele final al recitalurilor ei, atăt la spectacolele din ţară căt şi la cele din străinătate. La asemenea succes, albumul a apărut de la sine. Electrecord i-a scos un disc cu melodii populare: "Sunt oşancă, bine-mi pare", "Bade, pălărie nouă", "Supărat badea-i de-aseară", "S-ar găti badea de nuntă".

COLEGĂ POPULARĂ. "Oşanca" a căntat sub bagheta dirijorilor Nicuşor Predescu, Victor Predescu, Ion Budişteanu. A fost invitat special la Craiova, la Festivalul "Maria Tănase". A căntat la Royal Festival Hall din Londra, tot ca solistă de muzică populară a ansamblului "Doina Bucureştiului" şi i-a avut drept colegi de scenă pe Sofia Vicoveanca in Italia, pe Irina Loghin in Israel sau pe Benone Sinulescu in Danemarca, Finlanda, Suedia şi Norvegia.

"Ce m-a impresionat cel mai mult a fost bocetul cules de tine şi interpretat a capella, ca omagiu adus memoriei celei care te-a indemnat să cănţi muzică populară romănească, Maria Tănase. Cred că ai remarcat reacţia publicului, aplauzele prelungite şi intensitatea lor. Maria avea dreptate, nu că era «vulpe bătrănă», dar avea «du pif», «flair», «nas» - adică ştia EA ce spune..."

Sergiu Cioiu, Tribuna Noastră, Canada, 1988

"Indrăgisem de mult melodiile noastre populare, mai ales pe cele ardeleneşti. Odată, la una dintre repetiţiile piesei «Opera de trei parale» in care Liviu Ciulei mi-a incredinţat un rol, marea noastră căntăreaţă Maria Tănase, pe care am cunoscut-o atunci, m-a sfătuit să mă apropii de muzica populară. Am ascultat-o, dar nu am avut curajul să apar in public. Acum insă, mi-am luat inima in dinţi"

Margareta Păslaru, Revista Flacăra, 1964