x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lie, Ciocârlie

0
Autor: Roxana Vintila 03 Mar 2008 - 00:00

Două Marii. Amândouă cunoscute şi îndrăgite de marele public iubitor de muzică românească, tradiţională. Maria Ciobanu 

Două Marii. Amândouă cunoscute şi îndrăgite de marele public iubitor de muzică românească, tradiţională. Maria Ciobanu şi Maria Butaciu s-au cunoscut la “Ansamblul Ciocârlia” încă din perioada anilor ’60: “Maria Ciobanu era acea fată venită de la ţară cu un glas frumos, spune Maria Butaciu, care îşi exprima oful prin cântece şi «înnebunea» lumea prin glasul său. În câteva cuvinte o poţi defini pe Maria Ciobanu ca pe o colegă nemaipomenită, o mamă iubitoare de copii şi grijulie, o cântăreaţă de excepţie, cu un glas dotat de la Dumnezeu şi un om care te ajută la greu, o fată de pus la rană.”

 

CONFESIUNE. Maria Butaciu a iubit-o şi o iubeşte enorm pe Maria Ciobanu: “A rămas cu sufletul curat, Maria a rămas Maria, chiar dacă o dată cu trecerea anilor lumea a adulat-o, a apreciat-o foarte mult. A fost omul care, atunci când îi era greu sau când era certată cu cineva, îşi dădea şi sufletul să spună prin cântec totul, ca lumea să o iubească şi într-adevăr a avut ce să arate lumii, pentru că a fost dăruită cu un glas superb”.

 

POZNAŞA. “Plecam foarte mulţi în turnee, împreună cu Irina Loghin, Maria Ciobanu, Benone Sinulescu şi câţi alţii. Îmi amintesc că ne simţeam întotdeauna foarte bine. Cu Maria nu exista vreun turneu în care să nu se întâmple vreo boacănă”, povesteşte Maria Butaciu. “Când făcea vreo prostioară, se uita la mine sau la ceilalţi colegi şi începea singură să râdă! Aşa, pe sub sprâncene, se uita, şi noi toţi ştiam, şi de drag o întrebam: «Maria, ce-ai făcut?». Iar ea răspundea: «Am pus ceva la uscat şi… s-a ars becul». Era foarte drăguţă şi simpatic de şugubeaţă.”

Toate amintirile rămân în suflet, dar, pentru Maria Butaciu, cel mai mult “Maria Ciobanu va rămâne… «drăguţa mea» şi colega mea blândă. Aşa am simţit-o întotdeauna. Sărea să te ajute atunci când îţi era greu şi, de cele mai multe ori, în momentele de cumpănă, nu-ţi trebuie sfaturi sau bani, ci o persoană dragă, care să-ţi fie alături”.

 

SUFLET CURAT. “I-am cunoscut şi fetele, pe Liliana, am luat-o de drag să stea la mine, că era aşa dulcică, iar eu, neavând atunci fata, îmi era tare drag de ea. Mariei îi era foarte greu la început în Bucureşti, stătea la un frate, îşi aminteşte Maria Butaciu, dar a fost întotdeauna acea persoană cu care treci şi dealul, treci şi marea, treci orice, pentru că e omul care ştie să-ţi dea mâna şi să fie de omenie. A rămas cu sufletul ei curat, de acolo de la Roşiile, şi poate chiar mai mult. De ce a trecut vremea şi de ce a fost bătută de soartă parcă şi mai mult şi mai frumos cânta.”

 

NOSTALGICĂ. Prin cântec, Maria Ciobanu a fost în stare să arate lumii că are glas şi că este într-adevăr unică. De la toate spectacolele lumea pleca cu glasul ei acasă în gând şi în fiinţă, spune Maria Butaciu: “«Cine fluieră şi cântă», o melodie atât de duioasă, «Patru boi suciţi în coarne», «Ce n-aş da să mai fiu mică», «Spune-mi, neică-adevărat» sau «Lie, Ciocârlie», piesa care i-a şi adus renumele de «Ciocârlie», sunt doar câteva melodii aproape de sufletul meu. Sunt texte cu adevărat frumoase, nu umblate cu tot felul de «butoane». Maria a cântat mereu cu rimă populară, rimă alăturată, nu îmbrăţişată, nu încrucişată, cum văd că se întâmplă foarte des în ziua de azi. A avut multe duete atât de plăcute cu Ion Dolănescu, încât pe scenă pur şi simplu îi iubeai. Sunt atât de multe cântece, dar le-am spus pe cele pe care atunci când le ascult mă apucă o aşa nostalgie după tinereţe, după întâmplări, după turnee, după începuturile noastre…”

Prin ce este unică Maria Ciobanu? “În primul rând prin felul ei de a fi, dar mai ales prin faptul că ea îşi cântă dorul atât de frumos, cum numai ţăranul român ştie să o facă”, încheie Maria Butaciu.

 

Vocea care susură

Omul de televiziune Niculina Merceanu a admirat-o dintotdeauna pe Maria Ciobanu.

Vorbeşte cu mare bucurie despre ea, mai ales că-i aminteşte de o perioadă atât de dragă ca aceea a copilăriei sale: “Era la începuturile sale, când am văzut-o la prima ediţie a «Festivalului Maria Tănase». Cu mulţi ani în urmă, Maria Ciobanu a susţinut un recital şi am fost convinsă că va ajunge o mare cântăreaţă, pornind pe urmele Mariei Lătăreţu. Mi-aduc aminte când a cântat pentru prima dată piesa «Lie, Ciocârlie». Maria Ciobanu este un fenomen! Şi iată la ce vârstă venerabilă a ajuns şi vocea ei este la fel de frumoasă, la fel de strălucitoare ca apa izvorului, ce susură precum Oltul şi păsările care cântă în pădurile Olteniei. Este un model şi va rămâne o continuatoare a cântecului oltenesc. Maria Ciobanu a impus un stil, oferind cântecului o mai mare strălucire”, spune Niculina Merceanu. “Maria Ciobanu a reuşit să transmită prin cântec stările ei, trăirile ei redate într-un anume fel, specific numai ei. Bunul-simţ şi bucuria cântecului ei au făcut ca publicul spectator şi telespectator să o admire şi, din acest motiv, pe unde merge ea saltă sălile în picioare.”

 

Domniţa din picturi celebre

Pentru Niculina Merceanu, Maria Ciobanu “este modelul femeii înveşmântate în costumul românesc pe care ştie să-l poarte precum domniţele din vechile stampe şi picturi. Te uiţi la ea şi parcă vezi acea roşeală specifică unui om surprins sincer şi de bun-simţ de la ţară. Ea poartă emblema unui artist de excepţie. A rămas cu aceeaşi modestie şi cu aceeaşi simplitate care o fac atât de frumoasă. Maria urcă pe scenă şi se aseamănă cu… o stâncă! Eu aşa mi-o imaginez! Are o prezenţă statuară. Din glasul ei, sunetele muzicale par a fi un fluviu învolburat”.

 

Un repertoriu pentru adâncimea sufletului omenesc

Interpreta Maria Păunescu a cunoscut-o pe Maria Ciobanu în “Ansamblul Ciocârlia”, unde au fost colege foarte mulţi ani: “Este un om extraordinar, tenace, o personalitate puternică, cu o voce superbă şi un suflet mare. Sunt foarte multe amintiri care mă leagă de Maria Ciobanu, noi am făcut enorm de multe turnee împreună şi, de obicei, după ce terminam spectacolele, amândouă plecam pe jos, ca să facem mişcare. Asta era cea mai mare plăcere a noastră”, povesteşte Maria Păunescu. “Un glas superb, un repertoriu deosebit, cu texte frumoase, n-am auzit-o niciodată cântând kitchuri. Toate piesele ei au un conţinut foarte adânc, care se adresează sufletului omului. Este un om vesel, nu este bârfitoare, niciodată nu am auzit-o bârfind vreun coleg sau pe cineva, şi acesta e un lucru deosebit, pentru că în lumea asta se poartă! Maria Ciobanu s-a bucurat întotdeauna şi se va bucura de mult succes, aşa că ar fi imposibil, spune Maria Păunescu, de ales un succes. La toate spectacolele avea un succes teribil la public, încununat mereu de foarte multe flori.”

 

Potop de căntece

Dintre toate cântecele Mariei Ciobanu este greu să alegi câteva piese şi, totuşi, Niculina Merceanu s-a oprit la două dintre cele mai apropiate sufletului său: “«Ciocârlia» şi «Ce n-aş da să mai fiu mică»… ce n-am da toţi să mai fim mici, cu mintea şi experienţa de acum! Glasul Mariei Ciobanu este un potop de cântece frumoase şi triluri de ciocârlie. Maria este persoana care nu a uitat de unde a plecat. Sper ca numele ei să nu piară niciodată!”.

Citeşte mai multe despre:   maria ,   ciobanu,   butaciu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de