x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Păstorel toarnă la Securitate

0
25 Iun 2007 - 00:00
La "Capşa", la Cofetăria "Bucureşti" sau acasă, Maria işi intălneşte aproape zilnic prietenii. Vorbesc despre profesie, dar şi despre lipsa banilor.

Prin 1945, la Maria se intălneau "Georgescu Ion, regizor in cinematografie, Gabi Mihăilescu, impresar de spectacole la teatru, un anume Klein, fost magistrat, o anume Tereza, casieriţă la Teatrul Naţional «I.L. Caragiale», Posa Constantin, actor la Teatrul Naţional, Henry Mălineanu cu soţia. Mai veneau şi alţii, sporadic: Gică Petrescu, fraţii Grigoriu". Aşa declară in august 1960 "invinuit Bălău Nicolae", intr-un "proces-verbal de interogator". Tot el afirmă că in perioada

1958-1959 mai veneau la ea "Cicerone Teodorescu, poet, Sadoveanu Laurenţiu, văr cu Mihail Sadoveanu, un anume Pop, directorul Institutului de Folclor". Bălău ii fusese el insuşi amic Mariei şi participase la discuţii, despre care susţine că erau "legate de munca lor profesională". El neagă că ar fi fost discuţii despre regim, avănd chiar şi o explicaţie pentru acest lucru: "Insăşi M.T. o ducea mai bine ca in trecut şi nu avea motive să fie nemulţumită".

LIPSA BANILOR. Dacă ascultăm alte voci din dosar insă, vedem că Maria nu o ducea chiar atăt de bine. Era mereu inglodată in datorii şi nemulţumită că are prea puţini bani. Agenta "Elisabeta" ii povesteşte in aprilie 1960 căpitanului Olaru o intămplare recentă: "Maria incerca să imprumute 200 de lei de la OSTA. A sunat probabil acasă la ea şi l-a intrebat pe «Fonfonel» sau «Bombonel» (n.r. - probabil soţul) dacă nu vine la «Capşa» să mănănce impreună. Spera ca chelnerul să-i plătească masa. Foarte supărată a inceput să injure şi să exprime tot felul de vorbe triviale la adresa impresarilor şi la adresa ministerului nostru. Spunea că altădată poţi să găseşti la cineva bani: «Azi aveai tu şi imi dădeai şi mie, măine aveam eu şi iţi dădeam şi ţie». Azi nimeni nu are un ban. Nimeni. Şi că este aşa de mare lipsă de bani, că dacă ar avea 20 de lei in buzunar ar putea «avea» pe cel mai frumos şi mai bine bărbat din Bucureşti". Lucrurile stăteau la fel şi un an mai tărziu; acelaşi căpitan Olaru e informat de sursa "Paul Cazacu" despre faptul că "Maria Tănase a căştigat mulţi bani de pe urma activităţii ei de căntăreaţă, dar i-a cheltuit cu o risipă ce nu i se poate găsi vreo explicaţie normală. Niciodată nu are bani, ci numai datorii. Cei din teatru se feresc să-i mai imprumute".

EFORTURI CONJUGALE. Maria căştiga bani din concerte, dar trebuia să-şi intreţină soţul, pe Clery Sachelarie, fost mare latifundiar, devenit şomer după 1944. Preţul pe care acest "om sobru, care evită relaţiile de prietenie cu locatarii" il plăteşte este libertatea pe care i-o lasă Mariei. Nu comentează nimic atunci cănd e vorba despre aventurile nevestei, dar il deranjează cănd ea se arată dispusă să facă concesii regimului. Sursa "Leonard", probabil un intim al cuplului, ii raportează căpitanului Olaru, in ianuarie 1960: "A continuat să ducă o viaţă uşoară şi după ce s-a măritat cu Sachelarie, avănd amanţi şi făcănd chefuri seară de seară. Legăturile ei extraconjugale erau condiţionate de poziţia şi de averea celui care urma să trăiască cu ea. Soţul ei nu i-a spus niciodată nimic. Ii plac jocurile de noroc, in special jocul de cărţi, bea mult şi cu deosebire ţuică şi coniac. Azi, cănd are un salariu fix, viaţa şi cheltuielile ei intrec cu mult tot ce ar putea căştiga". Acelaşi povesteşte cum artista se angajase in 1958 la un circ particular din Constanţa, unde lucrase două luni. O vizitau zilnic diferiţi marinari şi ofiţeri de pe vasele străine aflate in port. Se intălnea cu ei pentru a face rost de ceva bani, fiind un soi de mijlocitoare care vindea lucruri aduse de marinari de la străini: ţigări, băuturi, imbrăcăminte, obiecte de lux.

DISPUTE POLITICE. Sursa "George" arată cum "Clery Sachelarie trăieşte in mod exclusiv ca intreţinut al soţiei sale, permiţăndu-i cu bună ştiinţă acesteia orice aventură extraconjugală". Soţul are in ochii agentului o influenţă nefastă asupra soţiei: "De căte ori M.T. este invitată la vreo festivitate oficială sau este solicitată să dea vreo declaraţie cu caracter politic, el o sfătuieşte să refuze şi nu o singură dată m-am contrazis cu el in acest sens. De pildă, el a fost de părere ca M.T. să nu participe la premiera de gală a filmului «Ciulinii Bărăganului», deoarece acest film are un bine pronunţat caracter politic".

Eforturile artistei de a-i găsi soţului "o slujbă de administrator la vreun teatru" rămăn zadarnice, reiese din raportul din 30 octombrie 1959 dat de sursa "George" locotenentului colonel Olimpiu Andrei, in Casa "13 decembrie". Acesta mai notează că "M.T. a cerut Ministerului Culturii să i se acorde o pensie de onoare".

In dosar este inregistrată o foaie ce are pe antet "Republica Populară Romănă, Ministerul Afacerilor Interne", datată 5.11.1962, in care se specifică: "Ministerul Invăţămăntului şi Culturii a propus să se acorde artistei emerite M.T. o pensie pentru merite deosebite in domeniul artei - 1.800 de lei lunar. Cerere avizată favorabil. Cerem un referat care să cuprindă materialul ce-l deţineţi in legătură cu cea in cauză".

TRĂDAREA UNUI PRIETEN. Unul dintre apropiaţii Mariei Tănase a fost şi Păstorel Alexandru Teodoreanu, care o cunoscuse pe artistă in 1930. Luaseră de mai multe ori masa impreună şi se imprieteniseră. In 16.02.1960, Teodoreanu Alexandru, "născut la 30 iulie 1894, in Dorohoi, fiul lui Osvald şi Sofia, de profesie scriitor", era reţinut de Securitate şi declara la "interogator": "In perioada aprilie-august 1944 am fost in comuna Budeşti, Regiunea Bucureşti, unde am intălnit-o pe M.T. şi pe soţul ei, Sachelarie. Prin 1952 am fost la M.T. intr-un bloc de lăngă Muzeul Simu, pentru a-i duce nişte versuri, rugănd-o să găsească pe cineva care să-i compună o muzică ce, transpusă pe versurile mele, să fie căntată de ea. Mi-a primit versurile şi intrucăt in acel timp M.T. invăţa unele căntece franţuzeşti, a căntat căteva. Prin 1958 am fost la M.T. pentru a-i cere lui Sachelarie o sumă de bani ca imprumut, insă am fost refuzat de acesta, pe motivul că n-ar avea. Şi atunci am fost foarte puţin la ea, deoarece n-am fost servit şi mă jenam.

Mai menţionez că am mai fost la M.T. prin 1953 sau 1954, fiind chemat de ea cu ocazia unei aniversări. Am băut mai mult, şi din această cauză nu-mi amintesc nimic din cele ce s-au discutat. Nu ştiu dacă s-au căntat sau citit poezii sau epigrame şi nici despre discuţiile purtate". Deşi iniţial spune că nu mai ţine minte ce au vorbit, revine asupra acestui punct: "Am purtat cu ea discuţii numai pe teme populare, despre căntecele culese de ea din folclor. Discuţii cu caracter politic n-am purtat. Insă, din unele manifestări ale ei şi din unele expresii, respectiv prin faptul că işi manifesta nemulţumirea faţă de salariul care-l avea, era nemulţumită de căntecele care i se cereau să le interpreteze: «aştia imi cer să cănt cutare căntec», mi-am dat seama că nu este ataşată regimului democrat-popular". Probabil, inspăimăntat de securişti, Păstorel o trădează in final.

Citeşte mai multe despre:   bani

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de