x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Maria Tanase Vrăji la Moşi şi iamanele

Vrăji la Moşi şi iamanele

02 Iul 2007   •   00:00

"Floare de periferie tronănd in saloane" era Maria pentru regizorul Soare Z. Soare.

De la 19:00 pănă la ora 1:00 noaptea, Maria cănta ca prinsă intr-un vărtej al melodiilor ţărăneşti şi al cupletelor: la Teatru Tănase pănă la ora 22:00, apoi pănă la 1:00 la Continental, iar in vara anului 1958 şi la "Prispa inaltă" din Tărgul Moşilor. Angajamentele n-au iertat-o nici in ziua inmormăntării tatălui său (decedat la 28 aprilie 1958): dimineaţă, Maria a căntat la serbarea de 1 Mai, apoi la matineu şi seara la Teatru Tănase, la Moşi, iar după ora 23:00 la Continental. Intre 14:00 şi 15:00 "aleargă să fie de faţă cănd bulgării de pămănt cad peste sicriul celui care-i dăduse viaţă şi-o invăţase căntecul dintăi", povesteşte Clery Sachelarie. Â

In iarna anului 1938, la un an de la debutul la radio, după succesul de la "Alhambra", Maria primeşte propunerea să cănte in fiecare seară, după ora 23:00, la Restaurantul "Neptun". Concurenţa in lumea artiştilor cu program de cărciumă la acea vreme era destul de aprigă: Cristian Vasile, Zavaidoc, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Lătăreţu, Alla Baianova. "Incruntatul zeu care păzeşte cu tridentul nu apele mării, ci şpriţurile şi ţapii, locuieşte in Bucureşti, tocmai in Piaţa Buzeşti. Şi, cănd spuneai «Neptun», inţelegeai altceva: Maria Tănase", scria revista Spectacol in 1939. Clientela "Neptunului" se mută o dată cu solista la "Luxandra", din Strada Doamnei. Aici vine s-o audă căntănd şi tatăl, Ion al Ilincăi. Ajuns acasă, măndrul părinte ii impărtăşeşte nevestei impresiile sale: "Fata noastră, Ană, are in ea pe necuratul, aşa-i vrăjeşte pe ăi de-o ascultă!".

CINA DE ADIO. La 15 aprilie 1939, Restaurantul "Luxandra" avea in program "cina de adio" a doamnei Maria Tănase, care, impreună cu violonistul Grigoraş Dinicu, fusese desemnată "ambasadoare a muzicii populare romăneşti" la Expoziţia Internaţională de la New York. In meniu, următoarele bucate: "Ţuică de Văleni adusă cu «Trenule, maşină mică»"; "Nisetru rece cu sos de «Busuioc», preparat după metoda «Habar n-ai tu!»"; "1/2 pui, ediţie primăvăratică, stropit cu mujdei de «Măria neichii, Mărie»"; "Muşchi de vacă impănat de «Mărioara di la Gorj»"; "Salată de: castraveţi «De la mama lor», «Foaie verde şi-o sipică», Roşie şi «Roşioară»"; Ingheţată «Maria Tănase»". Doar trei săptămăni a rezistat Maria in America fără taraful cu care se obişnuise să cănte acasă.

In 1941, Maria Tănase a fost trimisă in Turcia, intr-un turneu de propagandă romănească in oraşele Istanbul, Ankara şi Beyruth. 60 de reprezentaţii urma să dea la Teatrul Taksim. Propagandă romănească la turci nu a făcut decăt după ce le-a zis căteva iamanele (căntece tradiţionale). La inaugurarea sălii de teatru şi varietăţi Taksim Gazinosu, Maria a adus publicul la delir, servindu-i, pe lăngă celebrele-i căntece, şi "Şahane gosler, Şahane", melodie invăţată de la un ţibulchist. Maria s-a lăudat intr-o telegramă pe care a trimis-o redacţiei ziarului Timpul: "Grandios succes restaurant şi teatru romănesc Istanbul, muzica noastră şi cu căntece vechi turceşti stop! Am fost formidabili!". Stop.

×
Subiecte în articol: maria