x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Colege de catedră

0
10 Dec 2007 - 00:00

N-au avut un "măr al discordiei". Au fost inspirate să impartă la timp un ionatan mare şi dulce, de la Tuzla.

Semănau foarte bine. Aveau cam aceeaşi vărstă, erau atrăgătoare, talentate şi, pe deasupra, absolvente de Conservator, pe atunci un lucru destul de rar printre interpreţii de muzică uşoară. Nu-i de mirare, aşadar, că ambele au impărţit, la un moment dat, pe lăngă orele petrecute in turnee, şi o catedră de canto. "Inceputul prieteniei noastre a fost unul «dulce», aş spune", povesteşte Viorela Filip. "Eram, pe atunci, căsătorită cu Dumitru Lupu, in mare vogă in anii ’80. Mihaela i-a remarcat talentul. La un moment dat l-a abordat cerăndu-i să-i compună şi ei o piesă frumoasă, pe care să o prezinte la emisiunea de succes «Şlagăre in devenire» a lui Titus Munteanu. Dorinţa i-a fost indeplinită şi s-a ales nu cu una, ci chiar cu mai multe melodii. Cea mai inspirată a fost «Valsul iubirii», interpretată in duet cu actorul Vasile Filipescu, cu care a şi căştigat preselecţia la concurs. Pentru repetiţiile la piesa asta, soţul meu a invitat-o pe Mihaela la noi acasă. Eu auzisem că ea adora prăjitura cu vişine şi, cum imi place să fac bucurii altora, i-am pregătit-o. S-a bucurat tare mult, dar a fost, in acelaşi timp, foarte uimită. Deşi era adorată şi răsfăţată de public, probabil că in sinea ei avea nişte ezitări sau temeri şi nu i se părea normal ca oamenii s-o trateze regeşte. Pentru mine aceste mici gesturi erau normale", spune artista.

JUMI-JUMA. Naveta dificilă pe care o avea de făcut la Giurgiu, in calitate de profesoară la Şcoala Populară de Artă de acolo, a făcut-o pe Viorela Filip să renunţe la acel post. Trăia, oricum, din spectacole, care erau din belşug. Mihaela Runceanu se confrunta şi ea, din acelaşi motiv, cu greutatea de a ţine toate orele de canto clasic la Şcoala de Artă din Bucureşti. Aşa că s-a hotărăt să-şi impartă norma cu cineva. "S-a găndit la mine", spune Viorela Filip. "Am primit, printr-un telefon, o cerere simplă: «Ce faci, dragă?». «Bine, dragă», am replicat. «Cum stai cu timpul? Vrei să vii la Şcoala de Artă din Bucureşti?» «Mănănci, calule, ovăz? asta e visul meu», am răspuns. Doar făcusem trei ani de canto clasic, in paralel cu liceul, şi canto-muzică uşoară, in paralel cu Conservatorul. «Dragă, mi-a mai spus. Vezi să nu-i inveţi să facă vocalize de operă» «N-ai nici o grijă», am asigurat-o amuzată. La 6 noiembrie 1988 m-am infiinţat acolo, la Şcoala de Canto. Aveam un cadou pentru ea. Tatăl meu, umoristul Stelian Filip, se intorsese de la mare, din Tuzla, cu un măr superb, un ionatan de vreun kilogram cred. M-a sfătuit să-l duc Mihaelei şi să-i propun să-l măncăm amăndouă, ca intre noi să nu existe niciodată alt măr al discordiei decăt acela. Am urmat sfatul, iar Mihaela, impresionată, l-a felicitat pe tatăl meu pentru ideea genială."

CAMERĂ COMUNĂ. Deşi era in culmea succesului, Mihaela Runceanu rămănea o persoană care adesea avea tendinţa să se retragă din faţa unei prea mari intimităţi cu oamenii. La asta contribuia şi sensibilitatea care-i afecta tenul. "Eram la Hotelul Mara din Baia Mare. Nu ştiu cum se intămplase, dar nu mai era nici o cameră disponibilă pentru ea. Atunci i-am propus, foarte firesc, să impărţim camera pe care o luasem eu. Am văzut-o că ezită şi nu mă dumiream care poate fi motivul. Mi-a explicat că are nevoie de mai mult timp pentru a-şi face toaleta şi ii era teamă să nu mă deranjeze. I-am argumentat că era o prostie să se jeneze din cauza unor astfel de lucruri.", povesteşte Viorela Filip.

"FACI TU ASTA PENTRU MINE?" Gesturile simple ale altora i se păreau Mihaelei ceva deosebit. "Nu-i venea să creadă că-mi impart măncarea cu ea. Dar cel mai mult s-a mirat atunci cănd i-am călcat o rochie. Eram la un hotel şi ni se şifonaseră costumaţiile de scenă. Cum era o fată foarte elegantă, s-a speriat puţin. Eu am luat de la cameristă un fier de călcat, am pus repede o păturică pe covor şi am inceput să-mi calc rochia. Apoi i-am cerut-o şi pe a ei. «Cum aşa?», a replicat. «Faci tu asta pentru mine?», nu-şi mai revenea din uimire. «Haide, că doar n-o să te mai aşezi şi tu aici, dacă tot m-am aşezat eu» , i-am argumentat. Probabil că nu era obişnuită să primească. De fapt, nu ştiu ce resort se ascundea in spatele consternării sale", spune Viorela Filip.

CEASUL DIN CIORBa. O intămplare la care Mihaela a răs cu mare poftă s-a consumat in Buzău, oraşul său natal, şi a avut ca protagonist un ceas. "Sunt foarte activă, aşa că, dacă mă opresc cinci minute, inseamnă că am intrat in comă profundă... De aceea la mine nu prea rezistă ceasurile de mănă", spune artista. Aşa că, in disperare de cauză, le-a cerut prietenilor să nu-i mai facă astfel de cadouri. "Visam la un ceas mai special, de pus la găt. Eram cu toată trupa de artişti după mine, la Buzău, cănd am găsit intr-un magazin ce-mi doream. Era un ceas mic, fin, placat cu aur, cu un rubin drăguţ. Costa 520 de lei, destul de mult pe atunci. Dar n-am ezitat şi l-am cumpărat imediat. Mi l-am pus la găt, veselă. «Mergem să sărbătorim la restaurant, să halim o ciorbă de burtă!», l-am auzit pe Cătălin Crişan propunăndu-ne tuturor. Cănd a venit măncarea, m-am pregătit să mă aşez şi eu frumos, m-am aplecat, iar in secunda următoare eram cu ceasul in ciorbă. S-a stricat imediat şi aşa a rămas. Deşi nu a fost util nici 10 minute, l-am purtat multă vreme, pentru efectul estetic. Atunci cănd i-am povestit Mihaelei păţania, am crezut că o să cadă pe jos de răs."

NEPOATA. Acum căţiva ani, Viorela Filip a avut o surpriză plăcută: "M-am trezit la Şcoala Populară de Artă cu o domnişoară inzestrată cu o voce superbă, Aida Borovină, care mi-a spus că este nepoata Mihaelei Runceanu. M-am bucurat să văd că există o continuitate a talentului, a harului, că soarta are grijă de tot. Sunt fericită cănd aud tineri talentaţi căntăndu-i piesele, incărcăndu-se de suflul viu care există in acele melodii."

Citeşte mai multe despre:   viorel,   filip,   i-am,   mihaela runceanu 10 decembrie 2007

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de