x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un interviu, un spectacol

0
Autor: Dana Cobuz 29 Iun 2009 - 00:00
Un interviu, un spectacol


În urmă cu doi ani, Mircea Crişan a venit în ţară la invitaţia UNITER, pentru a primi Premiul special pentru teatru de revistă. Tot acum doi ani, Mircea Crişan împlinea 40 de ani de carieră în străinătate, din care cei mai mulţi şi i-a petrecut în Germania. M-am întâlnit cu actorul la sediul UNITER, a doua zi după gală, provocându-l la dialog.



L-am aşteptat în poartă. Venea agale, dinspre Piaţa Amzei, cu o punguţă de mezeluri. Întârziase niţel: "Eram curios cum mai sunt mizilicurile acasă, am luat câte o sută de grame din mai multe feluri. Ştiţi, eu am fost mezelar în tinereţe...".

Apoi s-a scuzat că merge în camera de oaspeţi să se schimbe de tricou, dar în ochi i se citea pofta de a gusta afumăturile. A revenit în salon lăsând în urmă un discret iz de usturoi. Îşi pregătise stomacul pentru un lung interviu. Subiectul: viaţa lui Mircea Crişan, pentru Ediţia de Colecţie pe care intenţionam să i-o dedicăm.

În cinci ore, şi-a feliat existenţa, mărturisindu-mi lucruri personale şi secrete până atunci. Aşa am aflat că, pe lângă Theodor, mai are un băiat, Simon - "din floricele", cum tatăl însuşi ne-a recunoscut. Am vrut un interviu, dar Mircea Crişan mi-a oferit un spectacol, ilustrându-şi răspunsurile cu scenete şi poante. De doi ani ţin acest interviu - genul de "marfă" care "arde" - în sertar.

A venit vremea să iasă în lume. Poate că acum, mai mult decât în anii trecuţi, avem nevoie să râdem. Oare cum ar comenta Crişan criza?!

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de