x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Brăţările dacice – adevărate sau false?

0
Autor: Monalise Hihn 07 Sep 2009 - 00:00
Brăţările dacice – adevărate sau false?


De patru ani, un tezaur format din 15 brăţări spiralate, din aur, este obiect de dispută între autorităţi, specialişti şi 13 inculpaţi, trimişi în judecată pentru traficarea lui.

Anchetatorii şi mulţi dintre specialiştii în domeniu consideră că brăţările dacice reprezintă un tezaur mai valoros decât "Cloşca cu puii de aur". De cealaltă parte, inculpaţii spun că sunt un fals ordinar. Deja 12 dintre obiecte au fost recuperate din SUA, Germania, Elveţia, Franţa şi România, statul plătind pentru zece dintre ele importante sume de bani. Tot de patru ani, la Tribunalul Hunedoara, 13 persoane sunt judecate în dosarul "Aurul dacilor", pentru că ar fi găsit în siturile arheologice din Munţii Orăştiei 15 brăţări dacice din aur pe care le-ar fi traficat apoi în mare parte pe piaţa neagră din străinătate.

Recent, un alt dosar "Aurul dacilor 2" a ajuns pe rolul instanţei la Judecătoria Deva, cu zece persoane acuzate de înstrăinarea unor obiecte de patrimoniu, printre care şi două brăţări ce fuseseră introduse iniţial în primul dosar.

Cu toate că în fiecare an la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei vin arheologi, care fac săpături, ei nu au reuşit să găsească nici o brăţară dacică din aur. Lucrurile s-au precipitat în 2005, o dată cu trimiterea în judecată a celor 13 inculpaţi.

EXPERTIZĂ: BRĂŢĂRILE DACICE, AUTENTICE
O comisie formată din dr Emanuel Petac, şeful cabinetului numismatic al Academiei Române, dr Daniel Spânu, cercetător principal la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", şi Horia Petru Ozarchevici, chimist şi consilier BNR, a reevaluat nouă din cele 12 brăţări recuperate până acum de statul român. Potrivit lui Petac, "tehnica de realizare a tuturor artefactelor investigate este baterea". El adaugă că "metalul din care sunt confecţionate brăţările este în cea mai mare măsură aur nativ transilvănean, într-un caz sau două (brăţara nr. 8 sau poate nr. 2) să fie eventual realizate din aur nativ din bazinul Lotrului.

Nu există nici o urmă de intervenţie modernă asupra aurului lor. (...) Există suficiente argumente pentru a ne pronunţa cu bune temeiuri în favoarea autenticităţii brăţărilor investigate, care trebuie desigur integrate patrimoniului cultural naţional mobil la categoria TEZAUR". Potrivit dr Daniel Spânu, "cele nouă brăţări sunt rezultatul activităţii a cel puţin doi (dacă nu mai mulţi) meşteri orfevrii, şi aceasta indiferent de data la care au fost produse. (...) Creatorii şi-au însuşit atât tehnicile de orfevrerie specifice, cât şi ordinea în care ele erau aplicate pe piese". Ozarchevici consideră că valoarea totală a celor nouă piese este de 1.213.817 euro.

AVOCAŢII CONTESTĂ REEVALUAREA
Avocaţii inculpaţilor contestă expertiza şi au formulat mai multe obiecţii. Ei s-au declarat nemulţumiţi de modul în care a fost făcută reexpertizarea a nouă dintre brăţări. Apărătorii au precizat că reevaluarea trebuia făcută în prezenţa acuzaţilor, dar şi a celor doi experţi asistenţi, Lucian - Radu Stanciu, propus de către acuzatul Iulian Ceia şi agreat şi de ceilalţi inculpaţi în dosar, şi Ernest Târnoveanu - Oberlander, desemnat de Ministerul Culturii.

Pe de altă parte, procurorul de caz a cerut ca alte două brăţări, aduse în ţară în decembrie 2008, să fie reexpertizate, lucru cu care avocaţii nu au fost de acord, motivând că nu este admisibil ca Parchetul să tot aducă probe pe parcursul procesului. Alte două brăţări au fost răscumpărate de statul român în luna decembrie, iar pentru ele s-au plătit 125.000 de euro, iar anul acesta o alta a ajuns în România.

"BRĂŢĂRILE SUNT DACICE!"
Expertul german Barbara Deppert - Lippitz i-a acordat un interviu în exclusivitate redactorului-şef al revistei Dacia Magazin, Vladimir Brilinsky, în care explică principalele argumente prin care susţine autenticitatea acestor brăţări. Expertul spune că tehnica de prelucrare, cea a forjării, este imposibil de falsificat, pentru că a dispărut de foarte multă vreme. 

 

De asemenea, ea adaugă că obiectul pe care l-a botezat-o "Mica Pariziană" are o lucrătură cu totul şi cu totul specială, foarte rară şi frumoasă şi imită desenul de pe un fragment de brăţară de argint aflat într-un muzeu vienez: "Acest fragment nu este expus şi nici publicat în literatura de specialitate, aşa că bijutierul care ar fi putut confecţiona această brăţară nu avea de unde să cunoască şi să copieze desenul de pe cea de argint (n.r. - există mai multe persoane care declară că brăţările ar fi fost confecţionate de Sorin Popa, inculpat în dosarul "Aurului dacilor", decedat în urmă cu doi ani). Nu am nici o îndoială când spun că brăţările sunt dacice".

Expertul susţine că primele cinci brăţări aduse în România sunt confecţionate de tot atâţia meşteri: "Le-am examinat foarte atent, încercând să descopăr amprenta pe care fiecare meşter a lăsat-o asupra fiecărei operaţiuni făcute la confecţionarea lor. Este cert că s-au folosit ştanţe sau pansoane şi aceasta este încă o dovadă a autenticităţii lor. Ele nu au fost realizate prin turnare într-o matriţă, cum s-ar putea face în cazul unor presupuse falsuri, astăzi. Unii dintre artişti au utilizat pansoane rotunde, iar alţii ovale, lucru pe care l-am determinat după analizarea tuturor desenelor de pe palmetele şi protomele brăţărilor.

Ele diferă de la una la alta, chiar dacă toate au aceeaşi simbolistică, cea a şarpelui. El este prezent în mitologia antică, a lumii trace, şi capătă cea mai mare forţă în Dacia, prin prezenţa sa masivă, în reprezentările artistice din bronz, argint şi acum, cu totul şi cu totul strălucitor, din aur. (...) Sunteţi singura ţară din Europa care are istoria scrisă în propriul său aur. Este un lucru rar şi excepţional de care puteţi să fiţi mândri. Probabil că numai în America de Sud, la Bogota, în celebrul muzeu al aurului putem vedea expus aurul indienilor, dar acesta reprezintă doar o parte a istoriei lor şi nu o întreagă istorie gravată în aur, aşa cum aveţi voi.

Nici la Luvru, nici la British Museum şi nici în muzeele din Statele Unite, nu găsim aşa ceva ca în Muzeul Naţional de Istorie. (...) Este regretabil că voi, românii, nu aţi profitat de această istorie scrisă în aur, aşa cum aţi fi meritat. (...) Aici vorbim, în exclusivitate, de aur autohton. Pentru istoria voastră, brăţările sunt o dovadă că dacii prelucrau propriul lor aur şi că aveau mult asemenea metal. Analizele de laborator arată amprenta aurului din Munţii Apuseni. Perioada dacică a însemnat şi mult aur, râvnit de toată lumea antică. Brăţările demonstrează potenţialul creativ al meşterilor daci şi că ei prelucrau aurul cu o lejeritate şi cu o dexteritate nativă, asemenea copiilor care se joacă cu plastelina sau cu lemnul cioplit. 

 

Arată şi experienţa solidă în prelucrarea aurului, o tradiţie moştenită.
Continuatori ai tradiţiilor celţilor, care erau adevăraţii stăpâni ai prelucrării metalelor, dacii au desăvârşit măiastra artă a prelucrării aurului. Pe harta Europei, alături de aurul scandinav, german sau spaniol, cel dacic se integrează perfect completând un mare gol, existent până în acest moment. Aceste brăţări reprezintă capodopere ale orfevrăriei europene".

APROAPE 7 MILIOANE DE EURO PAGUBĂ
Aproape 6,6 milioane de euro este suma pe care Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) o solicită în instanţă drept prejudiciu pentru cele 15 brăţări dacice din aur. Expertul în preistorie, Gheorghe Trohani, a întocmit Raportul de Evaluare. Potrivit acestui document, brăţările de aur pe care le-a examinat au toate caracteristicile ale altor aproximativ 30 de obiecte spiralice din argint, din care 28 provin de pe teritoriul României.

"În chip special, se remarcă asemănarea cu exemplarele de argint de la Coada Malului, Orăştie şi Senereuş. Aceasta dovedeşte că piesele de aur sunt contemporane cu cele de argint şi, ca urmare, datează din perioada secolului I a.Chr. Totodată, analogia ne arată că orfevrarii daci erau capabili să lucreze şi în aur, atunci când comanditarul dorea acest lucru şi putea să livreze materia primă - aurul." El crede că "având în vedere răspândirea celor peste 30 de brăţări spiralice de argint dacice cunoscute (28 în România, două în Serbia şi una în Bulgaria), se poate presupune cu maximă probabilitate că toate brăţările din aur (...) provin din spaţiul Daciei preromane".

Trohani adaugă că brăţările pot să reprezinte o parte dintr-un tezaur regal ascuns în împrejurimile Sarmizegetusei Regia şi nu pot să provină dintr-o aşezare obişnuită.

ÎNSEMNE ALE PUTERII
Izvoarele istorice scrise atestă faptul că Decebal şi-a ascuns tezaurul regal în râul Sargetia, astăzi Apa Oraşului, iar Gheorghe Trohani arată că centrul religios al dacilor se afla la Sarmizegetusa Regia şi nu se poate exclude posibilitatea ca aceste obiecte să fi fost depuse ca ofrandă zeilor.

Expertul spune în raportul său că brăţările de aur sunt piese extrem de rare în lumea antică şi că sunt autentice. Mai mult, el spune că, având dimensiuni neobişnuite şi greutate mare, constituie indicii că erau însemne ale puterii. În urma unor calcule făcute de către Trohani, un gram de aur din brăţările dacice ar costa cam 400 de euro.

Citeşte mai multe despre:   povestea aurului

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de