x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

ASE era „fruncea"

0
05 Noi 2007 - 00:00

Pe lăngă brigada artistică de la ASE, la Preoteasa, umorul "venea" şi de la facultăţile de Finanţe, Comerţ...

Pe lăngă brigada artistică de la ASE, la Preoteasa, umorul "venea" şi de la facultăţile de Finanţe, Comerţ...

Ani de-a răndul, un binecunoscut personaj implicat in evenimentele culturale de la Preoteasa a fost Nicolae "Fiţi" Arieşean. Iată căteva amintiri povestite de Fiţi: "Eram elev şi visam la viitoarea posibilă viaţă de student. Am avut norocul să pot intra la spectacolele din Casa de Cultură a Studenţilor şi am fost inoculat de nebunia superbă din Podul lui Naum, de Big Band-ul lui Gabriel Margarin, de recitalurile nenumăratelor formaţii. Cănd am urcat prima dată pe scena sălii de spectacol, mi-am dat seama că undeva, in sufletul meu, visasem la acel moment…

MARIA DIN TROIA. Sunt un bătrăn cu suflet tănăr, pentru că, chiar dacă vărsta ar determina uitarea celor aproape 25 de ani de «activitate şi instructor», nu m-ar lăsa cei peste 200 de «copii» cu care mă intălnesc cel puţin o dată pe an şi care imi atribuie meritul amintirilor frumos colorate in contextul unei vieţi extrem de cenuşii. Spectocolele, turneele, taberele le-au dat ocazia de a infrumuseţa şi mai multe vieţi... De-a lungul anilor am avut parte şi de «brănduşe» şi de mărăcini. Intr-unul dintre texte, «Cum de-a rămas Hercule sclav», intr-o discuţie intre soldatul spartan şi prizonierul troian era vorba de Elena din Troia. Excesul de zel şi frica de eventualele reacţii şi interpretări a determinat-o pe secretara cu propaganda de la Centrul Universitar să «spele» textul (nu am spus să clătească), cerăndu-mi imperios să inlocuiesc numele sfinţit de alăturarea arhicunoscutului Ceauşescu. Sunt convins că replica ar fi trecut oarecum neobservată dar, in momentul in care pe scenă s-a rostit «Maria… Care Maria? Cum care? Maria din Troia», sala a izbucnit in răs şi s-a aplaudat şi s-a fluierat timp de căteva minute. Iată cum absurdul şi prostia cenzurii naşte uneori un umor mai bun chiar decăt cel al autorului."

Satiră şi umor

"Cea mai dificilă fază a concursului de «satiră şi umor» era cea din Centrul Universitar Bucureşti, care avea loc de obicei la Preoteasa. Deoarece publicul din Bucuresti era şi, probabil, este cel mai «rapid» public posibil. Tentaţia de a spune lucruri care să bată foarte departe sau foarte sus era foarte mare, dar şi riscurile, pe măsură.

Deci au fost multe trupe care au dispărut in această fază, deşi reuşeau o replică-două, memorabile"

Ion Naftănăilă

"Eram elev şi visam la viitoarea posibilă viaţă de student. Am avut norocul să pot intra la spectacolele din Casa de Cultură a Studenţilor şi am fost inoculat de nebunia superbă din Podul lui Naum, de Big Band-ul lui Gabriel Margarin, de recitalurile nenumăratelor formaţii. Cănd am urcat prima dată pe scena sălii de spectacol, mi-am dat seama că undeva, in sufletul meu, visasem la acel moment…"

Nicolae "Fiţi" Arieşean

"In concerte nu aveam voie să amintesc despre Cehoslovacia in luna august a anului 1968 şi nici să spun ruşi. Dar toată lumea a inţeles sensul. Din păcate, l-a inţeles şi cenzura." La inregistrarea piesei, Mircea Bodolan a fost obligat să schimbe o parte din versuri, cele considerate «subversive»"

Citeşte mai multe despre:   rockul romănesc: cenzurat 5 noiembrie 2007

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de