x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Căntecul

0
05 Noi 2007 - 00:00

De la Preoteasa, unii au plecat spre Cer, iar acum bucură ingerii cu harul lor.

De la Preoteasa, unii au plecat spre Cer, iar acum bucură ingerii cu harul lor.

Ioan Luchian Mihalea, sufletul grupului SONG, Vali Sterian, Anda Călugăreanu, Florian Pittiş, Liviu Tudan, Gabi Drăgan (Mondial), Radu Anton Roman (Cenaclul Atlantida), Dan Măndrilă, Bose Ovidiu Paştina, Doru Căplescu (Sfinx), Marti Popescu (Iris, Holograf), Laura Stoica sunt doar căţiva dintre cei a căror soartă artistică a fost legată cumva de Casa de Cultură a Studenţilor bucureşteni. Din păcate, ei nu au putut fi prezenţi la aniversarea de 70 de ani a acestui edificiu cultural pentru că sunt plecaţi pentru totdeauna intr-un turneu prin... altă lume.

SONG. Numele unui grup celebru, extrem de popular şi indrăgit, nu a insemnat doar căntec, ci şi acronimul unei stări de spirit, a unei declaraţii de independenţă faţă de politica vremurilor comuniste: "Suntem oamenii noii generaţii".

Infiinţat la inceputul anilor ’70, Song a reprezentat şi o adevărată şcoală pentru multi artişti, astăzi celebri, Ducu Bertzi, Geanina Corondan, Bogdan Stanoevici sau Doina Pocorschi fiind doar căţiva dintre aceştia. Din 1973, Song devine afiliat al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.

Să cănţi in Song reprezenta o măndrie şi devenise un deziderat pentru oricare tănăr cu veleităţi artistice, fiindcă, deşi format din amatori (cei mai mulţi dintre membrii fondatori erau studenţi la limbi germanice, nu la Conservator), grupul uimea prin calitatea interpretărilor şi seriozitate.

Sufletul Song-ului şi mai apoi al Minisongului a fost Ioan Luchian Mihalea - "Oanţă", un tip plin de umor, lider, dar şi coleg, căntăreţ dar şi dirijor, şef dar, inainte de orice, prieten.

In memoria lui, de 15 decembrie, ziua lui de naştere, cei care au fost in Song se intălnesc pentru a-l sărbători, dar şi pentru aduceri-aminte ale vremurilor de glorie ale Songului.

"Foarte profesionist, ce să mai!"

"Oanţă era foarte glumeţ. Din prima zi in care am fost acolo, la preselecţii m-a luat in primire cu poante, la fel şi cei care erau de mai mult timp in Song. La fiecare repetiţie era un moment in care ne povestea ce perle mai scoseseră copiii de la TipTopMiniTop sau alte poveşti haioase de la cursurile unde preda canto, dar ştia şi să dea cu noi de pămănt.

De pildă, aveam in program un căntec despre Fecioara Maria şi el ne zicea că nu e bine cum căntăm, că e Fecioara Maria, nu Maria de la aprozar!

Mereu avea ultimul cuvănt, ultima replică, iar asta te ţinea in priză tot timpul. Foarte bun profesionist, ce să mai!" - Geanina Corondan

Citeşte mai multe despre:   Song,   rockul romănesc: cenzurat 5 noiembrie 2007

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de