x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Phoenix: cota 45

0
05 Noi 2007 - 00:00

In premieră, la Preoteasa, legendarul grup timişorean a prezentat intăia operă rock din Romănia, intitulată "Omul 36:80".

In premieră, la Preoteasa, legendarul grup timişorean a prezentat intăia operă rock din Romănia, intitulată "Omul 36:80".

După treizeci şi opt de ani de la primul concert din Bucureşti sub titulatura Phoenix, Nicu Covaci işi aminteşte cu plăcere despre cele intămplate atunci şi muzicienii din Capitală. "Casa Studenţilor... Ce amintiri frumoase!... In primul rănd lansarea noastră... Sub numele Phoenix, noi am căntat prima oară la Iaşi, in ’68, după care in ’69 am prezentat prima operă rock in Romănia, chiar la Casa Studenţilor: «Omul 36:80». Asta a fost prima noastră apariţie in Bucureşti, şi atunci am făcut cunoştinţă cu o serie de celebrităţi, incepănd cu organizatorii (nu mai ţin minte acum toate numele, dar erau nişte tipi celebri), plus toate formaţiile bucureştene".

SPIRIT RĂZVRĂTIT. "Mi-aduc aminte de Sideral, de Mugur Winkler, de Olimpici (Olimpic ’64, n.a.)... Ce atmosferă extraordinară era la vremea aceea, ce băieţi de spirit, ce spirit răzvrătit!... Am fost foarte impresionat de Winkler, un chitarist extraordinar... Dar pe urmă au tot apărut Sfinx, cu Aldea... ce chitarist formidabil era Aldea! Imi trece prin minte, aşa, ca un tablou, un concert al Olimpicilor cu Ciabi Zaharia care m-a cutremurat. Băiatul ala avea un spirit şi o putere de a transmite, o expresivitate foarte rară. Reu-şea să creeze o atmosferă atăt de bizară, care te făcea să rămăi fără aer, atăt de tare te incărca... Era ieşit din comun. Ceea ce se organiza la Casa Studenţilor a fost impresionant şi ne-a marcat foarte serios pe noi, pe Phoenix. Şi faptul că ne-au lăsat să facem prima incercare de operă rock... de-aia am şi avut curajul să mai facem, apoi, şi altele, «Cei ce ne-au dat nume», «Cantafabule»".

OBSERVAŢIE. "Faptul că puteai să te exprimi cum voiai, că nu ţi se spunea să dai volumul mai incet, că apăreai pe scenă cum voiai, nu-ţi spunea nimeni să-ţi tai părul sau să nu bagi distors in chitară... Sincer, deşi pare foarte suspect, erau nişte libertăţi foarte mari pentru vremurile acelea... De-aia rămăn la părerea mea că era un fel de experiment din partea sistemului să observe «dacă le dăm mănă liberă, ia să vedem ce-ar face» . Cred că totul era discret, dar pas cu pas, sub observaţie, minut... cred că se slăbeau controlat frăiele ca să lase aşa, o supa-pă... Nu erau proşti, ţara asta n-a fost condusă, nici atunci, numai de oameni proşti... Romănia, de bine-de rău, a avut oameni inteligenţi. Nu neapărat buni, dar inteligenţi..."

"Phoenix nu a fost o trupă de cinci indivizi care căntau pe o scenă, am fost rezultatul unui colectiv de oameni de mare spirit. Noi eram doar trompeta, difuzorul care transmite mai departe, dar in spatele nostru erau peste 50 de oameni"

Citeşte mai multe despre:   rockul romănesc: cenzurat 5 noiembrie 2007

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de