A cântat la Fântâna!

"Graiul lui maramureşean îi dă o notă autentică, iar glasul lui Ştefan Hruşcă parcă este făcut pentru a cânta colinde..."

Gheorghe Boţoman, un prieten bun al apreciatului artist Ştefan Hruşcă, l-a cunoscut pe acesta în urmă cu 15 ani la o serbare de Crăciun... O zi sfântă, binecuvântată pentru toţi creştinii. Petrecerea era organizată de regretatul George Ţărnea. Un prieten desăvârşit al doctorului Boţoman: "Am aflat cu acea ocazie că suntem de aceeaşi vârstă şi că avem foarte multe sentimente comune, iar de atunci aproape fără întrerupere la fiecare sfârşit de an serbarea noastră a avut din ce în ce mai mulţi invitaţi.

Moartea lui George Ţărnea în 2003 l-a întristat foarte mult pe Ştefan, am pierdut atunci un prieten adevărat.

CA ÎN FAŢA UNUI EXAMEN
Sunt multe poveşti şi amintiri de suflet în atâţia ani de prietenie... însă una rămâne cea mai apropiată de inima lui Gheorghe Boţoman: "Veneam cu Ştefan în iunie 2004 de la Bucureşti spre Braşov să-l întâlnim pe un foarte bun prieten comun, profesorul Sorin Apan, un împătimit al tradiţiilor populare, deţinătorul unei colecţii vaste de costume populare foarte vechi şi întemeietorul grupului folcloric "minisatul Sfântul Andrei".

Ştefan îl cunoştea pe profesorul Apan de pe vremea când era învăţător la Borşa în Maramureş. La Braşov, Ştefan intenţiona să-i propună profesorului Apan organizarea unor spectacole de sfârşit de an, împreună cu inimoşii elevi din "minisatul Sfântul Andrei". Eram pe la Predeal şi încă era ziuă, când Ştefan mă întreabă: «Crezi că putem găsi mâine în Braşov un loc liniştit unde să putem face o mică repetiţie cu elevii profesorului Apan?». În acel moment am simţit cum îmi bate inima în piept ca în faţa unui examen, dar am reuşit să-i răspund foarte repede, temându-mă puţin că nu va accepta propunerea mea.

ÎN SATUL MEU
Doctorul Boţoman i-a propus lui Ştefan Hruşcă să meargă împreună cu elevii profesorului Apan în satul său natal, Fântâna, din judeţul Braşov şi să organizeze un spectacol ad-hoc pe scena căminului cultural, în faţa consătenilor săi. Răspunsul artistului a fost prompt: "Excelentă idee, hai s-o facem!". "L-am sunat atunci pe primarul comunei Hoghiz, Ioan Şerban, şi câţiva prieteni şi consăteni săritori, care au aranjat sala şi au anunţat consătenii de marele eveniment din ziua următoare. A fost un spectacol extraordinar, Ştefan s-a îmbrăcat în costumul naţional din Fântâna, a vorbit cu ţăranii.

Vestea că Ştefan Hruşcă a cântat la Fântâna s-a răspândit în toate satele vecine, iar pentru consătenii mei a rămas un punct de referinţă consemnat în istoria culturală recentă a comunităţii", povesteşte doctorul Boţoman.

COLINDELE
Prima oară când a urcat pe o scenă a început cu un colind...! De atunci, Ştefan Hruşcă a cântat nenumărate colinde, într-o interpretare mereu sensibilă şi caldă, plină de magia acestui cânt. Numele marelui artist pare că se asociază cu cele mai minunate colinde şi cântece de dragoste. "I-am rugat într-un an pe Ştefan şi pe George Ţărnea să mă însoţească cu câteva zile înainte de Crăciun, să-i colindăm pe câţiva prieteni din Bucureşti, la ei acasă sau chiar la serviciu. Au acceptat imediat şi am plecat la colindat", îşi aminteşte Gheorghe Boţoman.

"I-am sunat pe fiecare înainte cu ceva timp, dar n-am spus cu cine vin. Imaginaţi-vă cum au reacţionat când i-au văzut pe cei doi intrând în casă sau în birou colindând. Într-un alt an, în drumul său prin Ardeal între două spectacole, mi-a făcut o scurtă vizită la Fântâna cu câteva zile înainte de Crăciun. Aveam în curte câţiva muncitori, care văzându-l pe Ştefan au rămas tare impresionaţi. Unul dintre ei l-a rugat să cânte o colindă. Ştefan nu l-a refuzat. A luat chitara şi le-a cântat muncitorilor.

Asemenea gesturi nu le poate face decât un om sincer care ştie să stea la masă şi cu bogatul şi cu săracul, şi care pune mult suflet pentru cântec. Mulţi artişti au scos superbe albume de colinde în anii de după revoluţie, dar Ştefan Hruşcă are ceva special, care pleacă din suflet şi pentru suflet."

ATMOSFERĂ UNICĂ
"Toate melodiile lui Hruşcă sunt frumoase, între el şi George Ţărnea a existat o simbioză artistică de mare valoare. Îmi amintesc cu plăcere de spectacolele din preajma Crăciunului organizate de cei doi în ţară şi în Bucureşti. Ţărnea recita superb, era un maestru de ceremonii desăvârşit, avea prestanţă şi spontaneitate. Crea o atmosferă unică...

Apoi intra Ştefan cu colindele sau melodiile sale şi împreună electrizau audienţa. Trebuie să vă spun totuşi numele unei melodii pe care o îndrăgesc foarte mult şi care, cu acceptul lui Ştefan, este imnul familiei mele. Se numeşte "Întoarcerea ţăranului român", pe versurile lui Adrian Păunescu, un alt mare mentor al artistului. Această melodie mi se potriveşte poate cel mai bine. Împreună cu soţia am hotărât să ne stabilim domiciliul în satul meu natal, Fântâna, judeţul Braşov, unde aplecăm cu pioşenie "fruntea de stăpân, pe vechea brazdă strămoşească", încheie doctorul Boţoman.