x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Tatiana Stepa De neînfrînt

De neînfrînt

de Daniela Cârlea Şontică    |    25 Aug 2008   •   00:00

"În momente de ruină sufletească, atunci cînd întelegeam prin ce trece, mă încărcam de starea ei şi scriam", spune Camelia Radulian, poetă pe ale cărei versuri Tatiana Stepa cîntă sfîşietor.



"În momente de ruină sufletească, atunci cînd întelegeam prin ce trece, mă încărcam de starea ei şi scriam", spune Camelia Radulian, poetă pe ale cărei versuri Tatiana Stepa cîntă sfîşietor.   

Camelia Ra­dulian este însă, întîi de toa­te, prietena bună a ar­tis­tei. Ne-a povestit că i-a fost adusă drept surpriză la o petrecere de ziua ei. Surpriza a fost mare şi feri­cită pentru Camelia, care i-a spus cu emoţie: "Nu trebuie să cînţi nimic, dacă nu simţi că vrei să faci asta. Te rog doar să rămîi lîngă noi".   

CROCHIU. Camelia Radulian îi face prietenei sale un frumos portret, amintin­du-şi că Tatiana este un om plin de tărie sufletească, chiar şi în clipele grele. "Tatiana are, poate paradoxal, vocaţia puterii şi a luptei. În viaţa de zi cu zi, Tatiana este o mai degrabă o fiinţă solară, de o rezistenţă şi de o tenacitate ieşite din comun. Are un spirit limpede, o logică de fier, un umor fin şi o inteligenţă sclipitoare. Ştiu că mulţi o asociază unui porţelan fragil, pe care îl răneşte pînă şi lumi­na. Tatiana poate fi rănită de oameni, de ploi, de întîmplări şi de viaţă, în general. Dar ea nu va fi niciodată înfrîntă."   

HARUL. "În momente de ruină sufletească, atunci cînd înţelegeam prin ce trece, mă încărcam de starea ei şi scriam. Cuvintele se aş­terneau singure pe foaia de hîrtie, ca şi cum nu eu, ci o altă mînă le-ar fi scris. Aşa s-au născut cîteva cîntece, dedicate părinţilor ("Dreptul la milă", "Drumul spre lună"), dramei prin care trecea tatăl ei ("Cîntec pentru tatăl meu"), iubirii stinse dintre ea şi Andrei Păunescu ("Valsul zilelor pustii"), femeii care îmbătrîneste în singurătate ("Femeia de lut"). Tatiana a fost şi este cea mai mare susţinătoare a mea în ceea ce priveşte abi­li­tatea mea de a scrie versuri. De multe ori alerga cu poe­ziile mele la domnul Romulus Vulpescu, care îi era şi îi este mentor, şi se întorcea spu­nînd: «Ţi-am spus eu: l-ai făcut şi pe el să plîngă». În anul 2004 am decis că Ta­tiana trebuie să aibă un CD şi aşa i-am devenit produ­cătorul albumului «13 clipe». Au fost luni întregi de muncă neîntreruptă, sute de ore de înre­gistrări… Reuşita lan­sării albumului, sălile pline pînă la refuz, felici­tările, ecourile venite chiar şi din Statele Unite nu au ega­lat momentul de fericire în­lăcrimată pe care mi l-a ofe­rit Tatiana spunînd: «Nu ştiu cum să-ţi mulţu­mesc. Tu mi-ai împlinit un vis...». Acelasi vis mi l-a oferit, peste ani, Tatiana. Împreună cu alţi minunaţi prieteni şi cu distinsul domn Romulus Vul­pescu mi-a editat, în secret, un volum de poezii. Acest volum mi-a fost oferit drept cadou de ziua mea. Aceasta e Tatiana. Un om care nu uită niciodată să întoarcă binele pe care îl pri­meşte", a în­cheiat Camelia Radulian.

×
Subiecte în articol: tatiana tatiana stepa 25 august 2008