x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

(100% + 0%) : 2 = 50%

0
Autor: Ilie Serbanescu 05 Feb 2008 - 00:00

România figurează pe un loc de mijloc – 36 din 72 de ţări – într-un clasament al globa­lizării întocmit de companiile americane AT Kerney Inc. şi Carnegie Endowment for International Peace, care editează revista Foreign Policy.

România figurează pe un loc de mijloc – 36 din 72 de ţări – într-un clasament al globa­lizării întocmit de companiile americane AT Kerney Inc. şi Carnegie Endowment for International Peace, care editează revista Foreign Policy. Locul este dezamăgitor de prost, deoarece pentru cel care se gân­deş­te la globalizare înainte de toate ca deschidere a economiei unei ţări faţă de străinătate, un asemenea loc rămâne chiar inexplicabil, în măsura în care România s-a lăsat globalizată aproape complet, cedând capitalului străin controlul în întreaga axă ma­jo­ră a economiei (producţia de petrol, distribuţiile de gaze şi electricitate, producţia de oţel şi ciment, telecomunicaţii, sistem bancar, asi­gurări). Păi, mai globalizată decât atât cât ar putea fi? Şi aşa nu se mai poate vorbi de economie românească (nimic important nemaiaparţinând capitalului autohton), ci doar de economia din România. Locul în ierarhia internaţională al României ar trebui măcar să fie, din acest punct de vedere, unul fruntaş, şi nu la mijlocul clasamentului!

 

În acelaşi timp însă, locul de mijl­oc este neaşteptat de bun, dacă ne gândim că România n-a globalizat aproape pe nimeni, nici la Vest, nici la Est, nici la Sud, nici la Nord. Din acest punct de vedere ar trebui evident ca România să figureze la coa­dă, şi nu la mijlocul clasamentului.

Asta este însă nefericirea “mediilor”. Şi România este un caz clasic: este complet globalizată de către alţii, în timp ce n-a gobalizat pe nimeni! “În medie” însă, se află pe undeva pe la mijloc! De aceea, locul de la mijloc al României în topul glo­balizării este unul cam caraghios, care fie nu spune nimic, fie, la o ana­li­ză atentă, spune totul! Din păcate, in­di­cele Kearney-Foreign Policy nu ia în considerare ceea ce constituie esen­ţa şi rezultatul de fond al globa­lizării, cel puţin în domeniul econo­mic: gra­dul de preluare sub control a eco­no­mi­ei dintr-o ţară de către capitalul stră­in şi gradul de expansiune a capitalului propriu în străinătate. Deşi cel mai puternic atins de procesul globalizării, domeniul economic beneficiază de o reprezentare nu tocmai relevantă în indicele Kearney-Foreign Po­licy. Din motive pe care nu le cu­noaş­tem, indicele ia în calcul o serie de date din domeniul econo­mic, privind îndeosebi comerţul exterior şi in­ves­ti­ţi­ile străine, date care în sine nu spun mai nimic despre conţinutul şi consecinţele globalizării sau care oricum nu spun mare lucru despre acestea din urmă. Sunt simple date cantitative, şi nu calitative.

 

România este, şi din acest punct de vedere, un exemplu semnificativ. Stă pe poziţii mediocre la respectivele capitole, în schimb stă decavant la rezultate. Cu implicări aproape derizorii, investiţiile străine au preluat controlul întregii economii. Măsurată prin comerţ exterior sau investiţii străine, globalizarea României este modestă, măsurată însă prin controlul străin, România este globalizată aproape 100%. Nu mai vorbim despre fluxul invers, unde globalizarea pentru România, ca penetrare directă pe pieţele externe, este pur şi simplu zero.

Citeşte mai multe despre:   editorial,   romania

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de