Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toamna protestelor arată în primul rând cât de mult s-a îndepărtat Puterea de România. Ţara simte pe propria-i piele eşecul regimului Băsescu, înţepenit într-o politică de austeritate draconică. Zecile de mii de oameni care ies la manifestaţiile de protest sunt doar vârful aisbergului. Nemulţumirea porneşte de la talpa ţării şi se opreşte în vârful piramidei sociale.
Am spus sociale, şi nu politice, pentru că instituţiile politice, partidele sunt, în multe cazuri, cu paşi mulţi în urma majorităţii tăcute. Chiar în condiţiile radicalizării mişcărilor sociale sunt voci în partide - inclusiv din Opoziţie - care speră în rezolvarea de la sine a schimbării atât de necesare. Există riscul ca acest vârf al protestelor stradale să fie ratat de politicienii Opoziţiei, unii surprinzător de indecişi, cu mesaje confuze, care dezamăgesc populaţia nemulţumită profund de curba de sacrificiu la care este supusă.
Cum să perceapă pensionarii, profesorii, medicii, poliţiştii aceste şovăieli vizibile, glumiţele şi săgeţile pe care şi le trimit politicienii între ei. Băsescu are o capacitate de dezbinare recunoscută şi bine exersată de-a lungul carierei lui politice. El a reuşit - evident în conspiraţie cu o echipă restrânsă - să arunce în aer guverne, să spargă coaliţii, să dizolve planuri ale Opoziţiei. Această armă folosită excesiv are însă şi riscuri pentru marele combinator. Băsescu a devenit previzibil şi a pierdut un factor esenţial al acestei gherile: surpriza. Episodul mazilirii lui Blaga era de mult previzibil şi folosirea a două şepci aruncate în curte la Cotroceni ca protest arată sărăcie de imaginaţie.
Pentru a clama lozinca lui Stalin - „Ţara, în pericol" - El lidero minimo avea nevoie de mai mult decât şepci şi imagini trucate cu pistoale în toc. A dat drumul la trompetele piticilor care au decretat că Blaga a condus o lovitură de stat (!!). Nebunia propagandei de la Cotroceni pare să fi sărit gardul Palatului, în stradă, şi merge tiptil, insinuându-se pe Calea Victoriei.
Mitingul ajuns la poarta Preşedinţiei l-a înspăimântat de moarte pe ocupantul postului. Pur şi simplu a dispărut de la locul de muncă, fără a putea spune unde a fost. Luându-l în serios, i-am putea cere să-şi taie leafa pentru ziua de 24 septembrie. Mulţimea l-a căutat, a dorit un dialog cu Preşedintele, dar cererea a fost refuzată de omul politic care, până nu demult, tânjea la contactul cu „poporul". Acum poporul nu-l prea mai vrea, iar sloganul „Ieşi afară, javră ordinară!" va deveni un hit pentru referendumul de suspendare, dacă se va ajunge la el.
Când conducătorii se tem să iasă în mulţime şi nu mai pot suporta fluierăturile, înseamnă că au piedut partida.
Populaţia nu mai suportă regimul Băsescu, iată realitatea la care clasa politică urmează să-şi raporteze acţiunile.
Băsescu Traian are de partea lui tot mai puţini susţinători - o dovedesc sondajele şi luările de poziţie tot mai anemice ale vocilor cu prestanţă din PDL. Majoritatea guvernamentală scârţâie, serviciile cârtesc, Poliţia îl dezavuează la scenă deschisă. Ruperea şandramalei construite pe interese de grup, având ca liant frica de a pierde puterea şi spaima de a ieşi la iveală mizeria unor afaceri - Hayssam, Doi şi un sfert, arestarea unor adversari - nu poate întârzia. Dan Voiculescu a propus un calendar logic al sfârşitului regimului Băsescu. El urmează paşii constituţionali care sunt aşteptaţi cu speranţă de poporul minţit care realizează cât de fals a fost votul din 2008.
Vulnerabilitatea pentru siguranţa naţională a devenit chiar omul de care s-au legat speranţele dovedite false. Să nu ne facem iluzii că insula de Putere refugiată în spatele zidurilor Cotrocenilor va ceda! Paşii constituţionali trebuie făcuţi alert, până nu explodează mămăliga.
