x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale 322

322

de Adrian Năstase    |    25 Apr 2007   •   00:00
322

Pentru el insuşi, singur-singurel, actualul preşedinte suspendat al Romaniei a căpătat exact 33.92% din voturi (mai concret, 3 milioane şi jumătate de voturi), adică rezultatul din primul tur, cand a ieşit pe locul doi.

Cat de mulţi trebuie să fim ca să avem dreptate? In ce cantitate devenim legitimi? De la cate kilograme in sus poţi fi considerat un om deştept? Sincer să fiu, nu mi-aş fi pus niciodată asemenea intrebări, dar iată că ele tind să devină teme politice fundamentale ale campaniei care premerge referendumul. Ca de atatea şi atatea ori avem parte, din păcate, de false dezbateri. Tema reală, care interesează societatea, ar fi trebuit să fie acum felul in care reuşim sau nu să aducem cu folos in Romania cateva (zeci) miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Dar Alianţa D.A. s-a destrămat şi destrămarea ei a blocat ţara. Aşa că preşedintele e suspendat mai ales pentru blocajele instituţionale pe care le-a generat. Poate ar fi trebuit să vorbim despre asta. Măcar despre asta. Nu. Nici măcar despre asta nu stăm de vorbă. Domnul Băsescu vrea să facă aritmetica.

Citez cu tristeţe din opera recentă a Suspendatului: "Cine dă dreptul la 322 de oameni să interzică democraţia şi să anuleze voturile a milioane de romani?". Pentru un şef de stat european, in anul 2007, o majoritate parlamentară, chiar confortabilă, nu are justificare democratică, pentru că il pune pe el in discuţie! Pe el, care a luat peste cinci milioane de voturi!

Aşa că sunt şi eu nevoit să fac aritmetică. Avem de-a face, de fapt, cu 321+1 parlamentari. Acel 1 sunt eu, pentru că am avut, de unul singur, aproape cinci milioane de voturi, cu numai două sute de mii de voturi mai puţin decat Traian Băsescu. Dacă adăugăm la voturile astea voturile ce stau indărătul fiecărui parlamentar care a votat pentru suspendare, potrivit normei legale de reprezentare, ajungem la aproape 15 milioane. Oricum, cei 5 milioane despre care vorbim sunt electori de turul al doilea, adică foarte mulţi oameni care au votat cu alţi candidaţi şi s-au văzut nevoiţi să se reorienteze ulterior intre două "rele": eu (un rău mai mic) sau Băsescu (un rău - cum s-a văzut - mai mare). Pentru el insuşi, singur-singurel, actualul preşedinte suspendat al Romaniei a căpătat exact 33.92% din voturi (mai concret, 3 milioane şi jumătate de voturi), adică rezultatul din primul tur, cand a ieşit pe locul doi. Asta nu inseamnă că vreau să pun acum in discuţie legitimitatea sa ca preşedinte. Asta inseamnă doar că toată această discuţie e cea mai cruntă demagogie, ornată, din păcate, cu serioase accente extremiste.

Băsescu pune sub semnul intrebării insăşi instituţia Parlamentului, din moment ce incită oamenii să batjocorească o majoritate legal constituită. De ce ar fi "mai legitimă" o minoritate parlamentară de 108 parlamentari? Este evident pentru toată lumea că Parlamentul nu a nesocotit opţiunile cetăţenilor. Din acest motiv se va face un referendum, pentru ca cetăţenii să spună in final ce şi pe cine vor.

Citez cu voioşie din aceeaşi operă orală: "Cei 322 de parlamentari care au votat suspendarea au vandut idealurile victoriei din 2004 cu miros de petrol". Asta sună tare curios. Cei mai mulţi dintre cei 322, majoritatea majorităţii dacă vreţi, nu au vandut nimic pentru că nu au cumpărat nimic niciodată. Ce-i drept, PSD a avut o victorie in 2004, dar Traian Băsescu n-a omologat-o ca atare. Am avut de-a face cu un blat generat chiar de arbitru. (Şi ce se intamplă cu arbitrii prinşi cu ocaua mică? Nu se suspendă ei măcar cateva etape?) Iar la ideea cu petrolul, eu personal nu pot decat să protestez cu vehemenţă. Potrivit doctrinei Macovei - Morar, eu mă ocup cu termopanele, nu cu hidrocarburile.

P.S. Un suporter dinamovist, nemulţumit că n-a putut intra la derby-ul cu Rapid, se plimba pe stradă strigand: "Marinaru' minte/ Lobonţ preşedinte". Lupta pentru viitoarea presedinţie se anunţă foarte stransă.
×
Subiecte în articol: editorial