x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

4 zero-uri plus 4 litere

0
31 Mai 2004 - 00:00

La 1 iulie 2005, data de care ne mai despart doar un an si o luna, leului ii vor fi taiate patru zero-uri.

Asa ca un covrig, vandut acum pe strada cu 3.000 de lei, va costa 30 de bani. Pentru ca toate valorile nominale vor fi impartite la 10.000. Bancnota cea mai mare, de 1 milion de lei, isi va reduce valoarea la 100 de lei. Salariul mediu net pe economie nu va mai fi 6 milioane de lei, ci 600 de lei. Vor fi denominate, prin taierea a patru zero-uri, veniturile, preturile, impozitele si taxele, cursurile de schimb, cotatiile actiunilor si obligatiunilor, creditele si debitele. Toate valorile exprimate in moneda nationala.

Dezbaterea a si pornit. Spiritele s-au incins imediat ce legea, in faza de proiect, a iesit de la Guvern si a plecat spre Parlament. Opiniile, atat ale specialistilor, cat si ale oamenilor de pe strada, sunt impartite. Unii gandesc ca va fi mai bine; altii ca va fi mai rau.

Eu sunt convins ca va fi mai bine. Nu ma leg de forme. Bunaoara, de sintagma „leul greu", care e conventionala. Desi, intr-un fel, exprima un adevar: un leu nou va fi efectiv greu, in sensul ca va cuprinde 10.000 de lei vechi. Iau in calcul, intai si intai, o chestiune de continut.

Visul romanului, astazi, este bunastarea. Sub acest aspect, esential, leul greu isi asuma un rol important: grabirea procesului de dezinflatie. In anii din urma, treisprezece tari si-au denominat monedele. Toate au inregistrat efectul scontat: calmarea inflatiei. De ce am esua tocmai noi? O inflatie care isi incetineste ritmul de miscare, langa venituri care cresc mai repede decat preturile, constituie fara indoiala un impuls dat nivelului de viata.

Miza e mare: un proces de dezinflatie consolidat, langa un leu greu care sa castige in continuare puncte in termeni reali (in raport cu inflatia) fata de euro si dolar. Plus grabirea conditiilor pentru ca a treia locomotiva a cresterii economice sa prinda viteza, impulsionata de consumul intern. La care se va adauga o mai mare grija pentru fiecare banut.

In joc sunt si avantaje de ordin tehnic. Atat intreprinderile, cat si populatia vor umbla cu bani mai putini. Dar a caror putere de cumparare va fi mai mare. Fapt ce va favoriza o mai buna circulatie a banilor, ca urmare a reducerii substantiale a cantitatii de monede. Apoi, va inceta calvarul adaptarii calculatoarelor pentru operatiuni cu multe zero-uri. Rezultatul: o usurare a socotelilor, a tranzactiilor si a decontarilor. In final, o imbunatatire a operatiunilor financiare cu numerar si fara numerar.

Importanta e si imaginea externa a leului. Cine priveste un tablou cu indicatorii economici ai tarilor intrate de curand in Uniunea Europeana sau ai celor aspirante la integrare, va vedea ca la rubrica rate de schimb, in raport cu dolarul sau cu euro, leul este singura moneda cu o coada lunga, plina de zero-uri. Desigur, i-ar sta mai bine cu patru zero-uri taiate, ceea ce ar insemna un euro de 4 lei si un dolar de 3,3 lei.

Demn de interes mai este inca un fapt: acela ca ajustarea leului implica, pe langa taierea a patru zerouri, inca o operatiune: taierea a patru litere. Cuvantul oficializat, denominalizare, a pierdut patru litere si s-a transformat in denominare.

Daca ne uitam in DEX (Dictionarul explicativ al limbii romane, editat de Academie) vom gasi „denominalizare". Cuvantul, un neologism, inseamna reducerea valorii nominale a cantitatii de bani aflate in circulatie sau reducerea valorii nominale a unei bancnote.

Banii au valoare nominala, cea exprimata de cifrele imprimate pe fiecare bancnota si pe fiecare moneda. O valoare constanta, nominalizata, care nu se schimba cat timp respectivele semne monetare raman in circulatie. Dar au si o valoare reala, schimbatoare. Daca eu primesc, azi, o suma de bani, in bancnote si monede, si o tin in buzunar, peste o luna sau peste doua cu aceasta suma voi cumpara o cantitate mai mica de marfuri. Pentru ca inflatia, desi calma, continua sa deprecieze leul.

Denominalizarea, deci, actioneaza doar asupra valorii nominale. Dispar patru zero-uri si semnele monetare (bancnote si monede) isi schimba valoarea.

In practica, insa, lucrurile au tins spre un alt cuvant: denominare. Cuvantul, luat din engleza, nu-l gasim nici in DEX si nici in alte dictionare romanesti. Dar a „prins". Si jurnalistii, si specialistii, si oamenii de pe strada spun denominare. Pentru ca e un cuvant mai scurt cu patru litere si suna mai bine. Prin urmare, inclusiv legea a optat pentru denominare si nu pentru denominalizare.

Dictionarele care vor fi editate de aici inainte vor incorpora cuvantul denominare la locul cuvenit. Limba romana e mai bogata, acum, cu un cuvant.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   zero-uri

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de