x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A asculta, ascultare

0
Autor: Marius Tucă 30 Sep 2004 - 00:00

Daca ieri am scris despre tacere si liniste, astazi mi-am propus sa scriu despre ascultare. E foarte simplu sa demonstrezi ca atunci cand toata lumea vorbeste nu se mai gaseste nimeni sa asculte.

Suntem prea absorbiti de propriile cuvantari ca sa mai fim atenti la ceea ce spun cei din jur. Iar daca printr-o intamplare nu suntem in plin avant retoric, suntem prea grabiti sau prea ocupati sa mai avem timp sa mai si ascultam. In schimb, in astfel de vremuri au fost perfectionate tehnicile care mimeaza ascultarea, tehnicile care trebuie sa-l convinga pe cel care-ti vorbeste ca este ascultat cu maxima atentie.

In timp ce vorbitorul isi da sufletul explicand, gesticuland pentru ca sa intelegi mai bine ce vrea sa spuna, tu, ascultatorul, nu trebuie sa-l dezamagesti si trebuie, nu-i asa, sa-i acorzi o atentie pe masura. Cea mai buna, dar si cea mai sigura metoda pentru ca vorbitorul sa nu observe ca nu-l asculti este sa te uiti in ochii lui, nu prea fix, si sa-l aprobi cand si cand din cap. Ba chiar ai putea sa folosesti cate-un cuvant-doua din spusele lui cu semnul intrebarii.

Daca ascultatorul n-are chef absolut deloc sa asculte, atunci foloseste intrebari tipice, gen "Chiar asa?". Daca nu ma credeti, incercati intr-un dialog normal sa strecurati o propozitie prin care sa-i spuneti celui din fata dumneavoastra ca e un bou. Mai mult ca sigur ca n-o sa aiba nici un fel de reactie din simplul motiv ca nu va aude, nu va asculta. In cel mai bun caz o sa va spuna: "Ei, nu-mi spune?!?".

Cand vine insa vorba de barfe, de zvonuri, de can-can-uri, de subiecte de alcov, numarul celor care devin "ascultatori" este incredibil de mare. Dar nu numai ca asculta, sorbindu-i vorbitorului cuvant cu cuvant vorbele din gura, dar acestia isi iau si notite. "Ascultatorii" de mai devreme s-au transformat intr-o clipa in raspandaci.

Traim intr-o lume in care "a asculta" tinde sa devina o profesie. Pesemne ca "meseria" de confident e pe cale de disparitie!
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de