x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A început numărătoarea inversă

0
Autor: Adrian Vasilescu 04 Oct 2010 - 00:00
Creşterea economică minus va continua, probabil, şi în trimestrul în care am intrat în urmă cu câteva zile. A început numărătoarea inversă, şi România nu are pentru 2010 destul combustibil ca să iasă din recesiune.
Sunt premise ca în 2011 să înceapă un nou ciclu economic? Pentru că asta ar însemna de fapt ieşirea din recesiune: un ciclu economic nou, care, firesc, ar debuta cu o fază de ascensiune.

Boom-ul din 2000-2008, ce a marcat faza de ascensiune a ciclului actual, a avut parte de un tandem benefic. O combinaţie fericită între creştere economică şi dezinflaţie. Din nefericire însă, economia a fost totodată dominată, deopotrivă, de un dezechilibru puternic între creşterea explozivă a cererii de consum pe toate planurile - de la limuzine şi case până la mărfuri curente - şi oferta modestă de bunuri şi servicii. Motivul? Nu au fost făcuţi aşteptaţii paşi spre restructurare. Iar după ce actualul ciclu a intrat, la cumpăna anilor 2008/2009, în faza de recesiune, întreaga restructurare, inclusiv în sectorul privat, s-a rezumat la disponibilizări de personal şi la tăieri de cheltuieli. Atât.

Iată de ce, mai departe, prioritatea priorităţilor continuă să rămână un soi de dietă şi mai severă: să nu cheltuim mai mult decât ne ţin curelele. Asigurându-se astfel echilibrele balanţelor bugetare, monetare şi de plăţi. Fără îndoială că politicienii au dificultăţi în a explica populaţiei o astfel de opţiune. Mai ales că în joc intră foarte multe presiuni sociale, care, adunate, subminează tocmai respectarea restricţiilor. Îndeosebi a celor bugetare. Dacă nu vom fi serioşi în respectarea acestui regim, nu vom avea nici o şansă în acest an să pregătim terenul ca România să intre în 2011 într-un nou ciclu economic.

Echilibrarea bugetului nu poate fi însă asigurată numai prin tăieri de cheltuieli. Şi nici prin impozite mai mari. Soluţia e una singură: restructurarea. Despre reforme structurale vorbim de două decenii. Acum, după atâta vorbărie, logica şi curajul luării de coarne a greutăţilor vor fi piatra de încercare a temperamentului economic şi politic sănătos. Mai ales că România încă nu e cruţată de loviturile crizei globale.

Adevărul este că societatea românească s-ar fi descurcat mai bine astăzi, în timpuri grele, de criză, dacă în vremurile bune am fi avut parte de o politică bugetară anticiclică. Mai clar: dacă în materie de politică bugetară ar fi fost aplicată înţelepciunea străveche potrivit căreia e bine să-ţi faci vara sanie şi iarna căruţă. Două lucruri bune s-ar fi putut întâmpla fără îndoială. Mai întâi, ar fi existat acum un stoc-tampon: bani buni pentru vremuri rele. Apoi, am fi avut - măcar acum! - şansa unei politici bugetare anticiclice, în sensul că fluxul de bani de la buget ar fi crescut în momentele fazei de declin a ciclului economic. Iată însă că nu-i aşa. După cheltuieli sporite în faza boom-ului urmează acum tăieri de cheltuieli în faza recesiunii. Deşi normal ar fi fost ca deficitul bugetar să fi fost restrâns cât s-ar fi putut de mult în vremea în care România avea creştere economică mare. Sau chiar să fi avut excedente. Mai ales că, în mod logic, economia se mişcă ciclic... şi după ani de creştere vine negreşit faza de descreştere. Cum, de altfel, s-a şi întâmplat.

Nouă ani de creştere economică necontenită au fost, pentru România, o şansă. Cum o şansă a fost şi faptul că, începând cu anul 2000, mizând pe o inflaţie calmă şi pe o politică monetară anticiclică, bugetul n-a fost supus unor presiuni cărora să nu le fi putut face faţă. Dar logica electorală şi populismul au învins logica economică. Cheltuielile bugetare au urmat cursul ciclului economic: în sus. După saltul excesiv al deficitului intern, în toamna lui 2008, a urmat reculul PIB-ului în 2009 şi în 2010. Fapt inevitabil, căci criza globală forţase deja, la sfârşitul lui 2008, intrarea în România.
Din această spirală vom ieşi numai susţinând consumul şi stimulând investiţiile. Cu o condiţie: însănătoşirea bugetului.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de