x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A refuzat America pentru a-şi continua cântecele

0
Autor: Florin Condurateanu 06 Noi 2017 - 07:53
A refuzat America pentru a-şi continua cântecele


Mădălina Manole a iubit pătimaş cântatul pe scenă, a gustat din mierea gloriei şi a rămas înrobită de aplauzele şi bisurile pe care le culegea acum 20 de ani doar fredonând refrenul. Era teribil de iubită de oamenii de toate vârstele, o alintau tinerii şi bunicii “Fata cu părul de foc”, se înfiinţaseră sute de fan-cluburi Mădălina. În vârful carierei ei, escaladat iute, am scris Jurnalul Mădălinei Manole, una dintre primele ediţii de colecţie ale Jurnalului Naţional şi am reuşit să-i descopăr sensibilitatea, gingăşia. Ea afirma că eu i-am citit cel mai bine sufletul. Jurnalul Mădălinei l-am început cu descrierea camerei ei, un fel de cameră a personajului sentimental Olguţa din “La Medeleni”. Pe noptieră avea o carte de Mihail Sebastian, un roman despre o dragoste cu zbor de fluture graţios. Mădălina transforma în şlagăr orice melodie pe care o interpreta, în staţiile de tramvai tinerii fredonau “Fată dragă, nu fi tristă”. Mădălina m-a rugat să aranjez o întâlnite a ei cu şefii de la fabrica de haine Apaca pentru a-şi comanda câteva sacouri şi rochii pentru scenă. Când am intrat cu Mădălina pe poarta marii întreprinderi, au coborât în curte sute de femei, doritoare s-o atingă, să-i ceară un autograf, s-a oprit producţia ca pe vremea vizitei lui Petre Roman, premierul din 1990. Meseria de artistă, de cântăreaţă cu priză la public i-a devenit Mădălinei o a doua piele, de care nu s-a mai putut desprinde nicicând. S-a îndrăgostit de Mădălina un om de afaceri bogat, tânăr şi arătos, care i-a pus la cale un sejur cu răsfăţ în America, a cerut-o în căsătorie, i-a oferit rămânerea în Statele Unite, îi dăruise o viaţă de lux. Dar Mădălina n-a putut să renunţe la iubirea ei, cântatul pe scenă, şi a refuzat tot acest drum tentant, s-a întors în România. De fapt, ea a scurtat un turneu cu succese în America doar de dragul de a petrece sărbătorile acasă şi a mânca sarmale şi cozonac „făcute de mama, la Ploieşti”. O teribilă simbioză s-a înstăpânit între Mădălina şi primul soţ, compozitorul Şerban Georgescu - ea muză, el în momente de graţie ale inspiraţiei - şi toate piesele deveneau şlagăre. Nu se potriveau ca fel de a fi: compozitorul pragmatic, priceput la sumele de bani până la virgulă; ea romantică, fără socoteli aritmetice seara despre finanţele din concerte. Nu a mângâiat-o soarta pe Mădălina Manole. Al doilea soţ a practicat un despotism meschin, încercând s-o domine, picurându-i că a îmbătrânit, că nu mai are succes, a rupt-o de lumea ei, de prieteni şi de colegii de scenă, a facilitat dărâmarea sufletului “Fetei cu părul de foc”.

Citeşte mai multe despre:   madalina manole

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de