x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Absenteismul economic

0
Autor: Ionuț Bălan 05 Iun 2008 - 00:00

Prezenţa la vot se găseşte într-o relaţie inversă cu impozitele şi contribuţiile plătite de populaţia activă din sectorul privat.

Prezenţa la vot se găseşte într-o relaţie inversă cu impozitele şi contribuţiile plătite de populaţia activă din sectorul privat.


În ciuda apelurilor din ce în ce mai nervoase ale politicienilor, tot mai mulţi români – preponderent din mediul urban – aleg să nu meargă la vot. Fireşte că această chestiune a fost întoarsă pe toate feţele de comentatorii politici, dar ceea ce lipseşte încă este o ana­li­ză economică. Or, cifrele arată lim-pede că prezenţa la vot se găseşte într-o relaţie inversă cu impozitele şi contribuţiile plătite de populaţie. În timp ce numărul votanţilor a devenit din ce în ce mai redus, ponderea impozitelor asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe în veniturile totale ale gos­po­dăriilor s-au majorat de la 12% – în 2004 la 14% – în trimestrul IV din 2007. În mediul urban, relevant pentru discuţia noastră, impozitele şi contribuţiile erodează 17,5% din ve­nituri. În gospodăriile de salariaţi, procentajul a trecut de 21%, în vreme ce în familiile de agricultori se menţine sub 2% – la fel ca în 2004.


Interpretarea cifrelor e foarte simplă, avînd în vedere că teoria economică spune că bunurile necesare vieţii pot fi dobîndite prin mijloace economice – care înseamnă coope­rare paşnică, comerţ, tranzacţii şi interacţiuni voluntare, şi prin mijloace politice – care implică preluarea agresivă a resurselor dobîndite de alţii prin mijloace economice cu ajutorul taxelor, reglementărilor sau exproprierilor. Competiţia politică presupune abilităţi cu totul diferite de cele cerute întreprinzătorilor care se concurează pe piaţă, precum: ma­nipularea unei părţi din electorat în spatele unui proiect care presupune implicit spolierea altei părţi a electoratului, identificarea de noi “oportunităţi” pentru intervenţia guvernamentală şi  “vinderea” lor cu succes audienţei publice, maximizarea comisioanelor şi rentelor posibil de extras din poziţii cu putere de decizie etc. Şi cum, în ultimă instanţă, cei mai “tari” în competiţia politică forţează (tocmai pentru a lua faţa concurenţilor) limitele de rezistenţă ale comunităţii private de la care se extrag resurse, cantitatea de impozite şi contribuţii se majorează.


Aşadar, dincolo de constatarea faptică a unui absenteism în creştere, important de văzut este dacă majoritatea celor prezenţi la alegeri e formată din cei care profită de pe urma redistribuirii accelerate a resurselor sectorului privat – pensionari, funcţionari, beneficiari de ajutoare sociale şi subvenţii în agricultură. Şi dacă nu cumva populaţia activă din sectorul privat – din ce în ce mai gîtuită de impozite şi contribuţii – este cea care abandonează votul politic, atunci cînd observă că are din ce în ce mai puţine venituri pentru a vota economic.

Bineînţeles că e posibil ca pentru al nouălea an consecutiv să iei o parte din nivelul de trai şi să o denumeşti creştere economică, dar relaţia naturală arată cu totul şi cu totul altfel. Potrivit lui Ludwig von Mises – cel mai de seamă reprezentat al şcolii austriece de economie – cumpărînd sau abţinîndu-se de la a cumpăra, consumatorii îi aleg pe antreprenori printr-un fel de plebiscit, zilnic repetat. Ei stabilesc cine merită să posede şi cine nu, şi cît de mult merită să posede fiecare. Votul pieţei îi promovează pe aceia care în trecutul apropiat i-au servit mai bine pe consumatori.


Dar atunci cînd capitaliştii sînt numiţi şi nu aleşi, atunci cînd statul reprimă preferinţele consumatorilor prin intermediul taxelor şi contribuţiilor, după care atribuie bogăţia cui vrea el, lucrurile nu pot merge decît din rău în mai rău. Cînd un stat controlează intrarea resurselor prin intermediul preţurilor administrate, în timp ce la ieşire preţurile se pot duce oricît în sus, profiturile n-au nici o legătură cu aptitudinile manageriale. Motivul pentru care avem una dintre cele mai înalte inflaţii din rîndul membrilor UE este că avem cea mai puţin dezvoltată piaţă. Nu-i nici un secret, inflaţia este tot un mod de a impozita, dar “care nu are nevoie de un set de legi”, după cum spunea Milton Friedman.


Pentru cine a uitat, în anul 2004, votul urban s-a manifestat fără echivoc împotriva beneficiarilor de rente: baronii locali. Rezultatul de atunci a fost formularea unei dorinţe: să se treacă de la feudalismul tîrziu, costumat în haine de economie de piaţă, la capitalismul adevărat. Din păcate, cei care au primit mandat din partea poporului – senatori, deputaţi, primari şi consilieri – au deturnat iarăşi rezultatul scrutinului. N-au ţinut cont că mersul liber la urne se va transpune şi în plan economic numai dacă i se va restitui consumatorului libertatea de a alege.

Ba din contră, în loc să permită adîncirea competiţiei economice, au întărit competiţia politică, prin majorarea nivelului taxării. Acum culeg exact ceea ce au semănat...

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de