Acordul cu FMI, impotmolit in deficite record

"Tendinta pozitiva pe care a inregistrat-o economia anilor 2000-2004 a fost intrerupta. Nu mai este mult si vom retrai scenariul ’96-2000"

Saptamana trecuta a avut loc o actiune fulger de consultari intre Guvernul Romaniei si o delegatie a FMI. Obiectivele acestei intalniri au fost deblocarea acordului stand-by inceput in 2004 si intrerupt in toamna anului 2005 si indeplinirea cerintelor UE pentru armonizarea politicii fiscale guvernamentale cu politica monetara a BNR in vederea reducerii ratei inflatiei.

Acest demers a constituit un nou esec al Guvernului condus de premierul Tariceanu. Problemele de fond cu care se confrunta Romania, respectiv deficitele record inregistrate ca urmare a managementului defectuos si a implementarii unor politici financiare si fiscale incorecte, s-au accentuat in primele trei luni ale anului 2006.

Astfel, deficitul de cont curent a crescut in ianuarie 2006, fata de ianuarie 2005, cu aproximativ 71%, ajungand la aproximativ 400 de milioane de euro. Decalajul dintre importuri si exporturi a urcat la peste 250 de milioane de euro. De mai bine de un an de zile, BNR face singura eforturi pentru combaterea inflatiei si a deficitului de cont curent. Din pacate, politica guvernamentala nu a constituit un sprijin pentru eforturile BNR.

Cu cateva luni in urma spuneam ca, daca Guvernul nu va reusi sa-si coordoneze politicile economice cu obiectivele Bancii Centrale, Romania va suferi o criza financiara similara celei care a lovit in 1997 tarile Asiei de Sud-Est. Ma vad nevoit sa atrag din nou atentia ca aceasta amenintare inca exista. Fara revizuirea profunda a politicii fiscale, regandirea modului de formare a veniturilor bugetare si modificarea prioritatilor de cheltuieli, Romania nu va putea sa faca fata presiunii uriase care va lovi economia nationala in perioada post-aderare.

Premierul Tariceanu a afirmat ca acordul cu FMI nu mai este necesar, pentru ca Romania are forta de a gestiona in mod independent economia nationala si echilibrele financiare. Mesajul optimist al premierului s-a dovedit a fi lipsit de continut. Realitatea ultimului an si jumatate a demonstrat ca actualul Guvern nu este capabil sa conduca Romania intr-o directie corecta.

Nevoile economiei romanesti sunt mari. Veniturile sunt mici. De aceea, pentru perioada urmatoare, cresterea veniturilor bugetare este absolut necesara. Aceasta ar conduce la posibilitatea finantarii unor proiecte publice de anvergura si ar putea sa raspunda cerintelor acute ale categoriilor sociale defavorizate de actuala guvernare. Pensionarii, agricultorii si tinerii sunt cei care au de suferit. Acesti oameni nu au mijloacele necesare pentru a raspunde unor derapaje economice majore. In viata de zi cu zi, dezechilibrele economice se traduc in cresterea preturilor la alimente, majorarea impozitelor si scumpirea utilitatilor. Toate acestea in conditiile unor venituri mizerabile. In Romania de astazi, aproape europeana, saracia ramane totusi o boala incurabila.

Tendinta pozitiva pe care a inregistrat-o economia anilor 2000-2004 a fost intrerupta. Nu mai este mult si vom retrai scenariul ’96-2000. Oamenii de afaceri sunt din ce in ce mai ingrijorati si sustin o posibila crestere a cotei unice la 19%. Oamenii de afaceri sunt cei care resimt acut balbele de management economic ale Guvernului si incearca, prin diverse metode, sa gaseasca solutii pentru o normalizare a mediului de afaceri in Romania. Din pacate, tocmai cei care aduc venituri la bugetul de stat si care produc locuri de munca nu se pot bucura de o legislatie stabila si de o viziune pe termen lung a administratiei.

Raportul UE din luna mai va amenda cu siguranta actuala politica economica a Executivului, iar timpul ramas pana la gasirea unor solutii este foarte scurt. De aceea, ar trebui ca pana la sfarsitul lunii iunie sa se definitiveze strategia fiscala a Romaniei si implementarea unei solutii pe termen mediu si lung. Este timpul ca maturitatea politica sa-si spuna cuvantul si in cazul Romaniei.