Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În sfârşit, Guvernul României a lansat programul naţional “Transportor blindat pentru trupe 8X8” pentru dotarea Armatei României. Până acum soluţiile au fost căutate în afara României, iar companiile de stat care au mai rămas din industria de apărare au fost în mod sistematic ocolite. Încă din 2006 achiziţia de transportoare a fost unul dintre programele majore de înzestrare ale MApN, iar aceasta era estimată la aproape un miliard de euro. Însă, Automecanica Moreni, firma de stat care produce blindate, nu a fost preferată.
În acel an, MApN a organizat o licitaţie şi compania elveţiană Mowag a câştigat un prim contract, invocându-se rapiditatea livrării din cauza situaţiei din Afganistan, unde militarii români se confruntau cu dispozitivele explozive ale talibanilor. După ce achiziţionezi câteva bucăţi dintr-un anumit fel de blindat, apare firească, apoi, şi dotarea cu alte sute. O asemenea strategie este văzută normală şi este explicată de cine trebuie exemplar, din raţiuni logistice. Blindatele elveţiene “Piranha” au luat faţa transportoarelor româneşti de la Moreni - “SAUR”, pentru acestea din urmă piatra de moară fiind omologarea. Aceasta implică o serie de teste, care, evident, presupun anumite cheltuieli, iar firmele româneşti de stat se împotmolesc din cauza lipsei de fonduri alocate. Curios este faptul că MApN n-a mai făcut mare caz de omologare când s-a dotat cu “Piranha”.
Este bine că ministrul actual al apărării, Gabriel Oprea chiar se ţine de promisiunea spusă la investitură, aceea de a da industriei de apărare un balon de oxigen, însă nu-i de-ajuns. Faptul că “SAUR” bate de-atâţia ani pasul pe loc arată a fi, de fapt, o premeditare a unora dintre cei care au gestionat în ultimii ani achiziţiile Apărării. Poate, în înţelegere cu anumiţi factori guvernamentali care au dirijat industria de profil. Din 2006 şi până în prezent s-au scurs cinci ani, care înseamnă enorm în cuantificarea unui produs, fie el şi cu destinaţie militară. Apoi, nu-i de mirare că specialiştii români cei mai buni în domeniu au părăsit companiile de stat şi posibil chiar şi România.
Mai mult decât atât, este imposibil să încerci să exporţi un produs de acest gen fără ca Armata din ţara care-l fabrică să nu-l aibă în dotare. Cu toate acestea, pentru “SAUR”, indiferent de ce versiune vorbim, au fost discuţii foarte avansate pentru a-l vinde în străinătate. Interesul a fost unul concret, precum ar fi vânzarea a 420 de transportoare în Irak, dar şi alte sute de exemplare în ţări din proximitatea noastră. Dacă guvernanţii din toată această perioadă s-ar fi dovedit a fi responsabili ar fi lăsat orgoliile şi interesele de partid şi ar fi făcut ca acest export să fie posibil şi, de ce nu, să se multiplice. Primul pas ar fi fost achiziţionarea blindatelor pentru Armata României. Suma de bani, de ordinul sutelor, ba chiar miliardului de euro, ce ar fi intrat în bugetul României, în perioadă de criză, ca urmare a vânzării blindatelor de la Moreni ar fi însemnat foarte mult pentru întreaga economie românească. Aceasta fiindcă, un produs precum un blindat înseamnă strânsă cooperare industrială pe orizontală. Iar reaua voinţă trebuie anchetată, pentru a se vedea dacă nu cumva ascunde, de fapt, un caz de corupţie.
