x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Afacerea Hotelul

0
21 Ian 2005 - 00:00

ISTORIA CA TELENOVELA
Athenee Palace e locul unde se strang la un pahar de vin fruntasii taranisti interbelici.

Daca ar fi sa-l credem pe Ioan Hudita, cu al sau Jurnal, masa e un veritabil moment politic. Luata in oras, la restaurantul favorit, sau acasa, sub privirile strasnice ale nevestei, devenite analist, masa tine loc de sedinta, de simpozion, ba chiar si de Congres. Intre cele doua razboaie, luatul mesei nu era, ca acum, un procedeu mecanic, o satisfacere rapida si fara nici o placere a nevoii fiziologice esentiale, ci un ritual complex, in care asezatul tacamurilor si schimbatul farfuriilor erau mai importante decat mestecatul si inghititul. De aceea, poate, pentru politicieni masa era un pretext de a se intalni si de a-i barfi pe adversari. Ba chiar si de a pune tara la cale. Stiind asta, guvernul dictaturii regale decide, in aprilie 1938, inchiderea hotelului Athenee Palace "pentru reparatii".

Pe 15 aprilie 1938, C. Argetoianu trece in Insemnarile sale ca Ion Stanculescu, de la Banca Romaneasca, i-ar fi aratat somatia primita "alaltaieri", in calitate de administrator al hotelului. Politicianul scriitor sustine ca Stanculescu a pus-o pe seama adapostirii dusmanilor lui Carol al II-lea: Iuliu Maniu si dr. Nicolae Lupu. Tot el transcrie insa zvonurile in circulatie prin Targul Bucurestilor: "Se mai povesteste ca tatal lui Belimace (alt asasin al lui Duca) e portar la Athenee Palace, si ca printr-insul gardistii afla tot ce se poate prinde cu urechea in hotelul care adaposteste atitea notorietati politice si diplomatice. Din cauza asta era chiar sa fie inchis alaltaieri hotelul".

Argetoianu e obligat sa admita ca s-a inselat. Hotelul Athenee Palace a fost inchis in 16 aprilie 1938. Nu era o poveste zvonul cu dispozitiile primite de Administratorul localului: "Si totusi s-a facut prostia, s-a inchis Athenee Palace-ul pina la noi dispozitii, s-a inchis adica nemaiadmitindu-se locatari noi, cei aflati raminind pe loc. Conditia redeschiderii: expulzarea lui Belimace portarul, a lui Maniu si a doctorului Lupu!"

O masura in ordine edilitara trece pentru Ioan Hudita o lovitura data Opozitiei. Marti, 19 aprilie 1938, Jurnalul sau politic marturiseste: "Totul este indreptat in contra lui Maniu si a lui Lupu".

O confirma C. Argetoianu intr-o nota de subsol din Insemnarile sale din 19 aprilie 1938: "Hotelul Athenee Palace a fost definitiv inchis, duminica, si evacuat. Sub pretext sanitar. In realitate ca sa se sparga vadul de cancanuri si intrigarii politice ce se teseau pe culoare, in hall, pretutindeni - in jurul lui Maniu si a altor fruntasi politici din opozitie (Lupu, doctorul si Costache, si altii). Pentru a-si dovedi impartialitatea Siguranta a evacuat din hotel, printre primele persoane, pe d-na Ambrozie, vaduva unui ofiter si ruda de aproape cu d-na Lupescu, careia ii telefonase toata ziua. Unii spun insa ca, desi ruda cu d-na Lupescu, d-na Ambrozie fusese cistigata de opozitie, pentru contul careia spiona pe ilustra sa ruda. In vremuri ca cele pe care le traim toate sint posibile".

Acelasi martor satiric al epocii ne destainuie in 29 aprilie 1938 amanunte pitoresti despre evacuarea chiriasilor: ""Une petite poule"", sosita de la Paris, povestea: "Am fost data afara de la Athenee Palace, sub cuvint ca hotelul a fost inchis. M-am mutat la Boulevard. Vineri seara, au venit sa ma scoata si de aci, nu stiu pentru ce. Am raspuns ca sint bolnava si silita sa stau in pat. Mi-au pus un politist in camera! Si asa incurajati dvs. turismul in Romania? Sa va fie de cap!" Patachina avea dreptate. Dar a avut dreptate si Armand Chiorul sa-si pazeasca pielea - desi nu face doua parale".

Masura e indreptata, intr-adevar, impotriva lui Maniu. Liderul taranist obisnuia sa traga la Athenee Palace cand venea la Bucuresti. Constantin Argetoianu il viziteaza pe chirias in dimineata lui 7 februarie 1938. Cu motiv bine intemeiat. Zvonurile despre o posibila lovitura de stat carlista au naucit clasa politica. Fruntasii partidelor din Opozitie se agita fara rost, mai mult din ingrijorare, decat din credinta ca se poate face ceva. Versatul politician descrie cele intalnite la fata locului: "Vazut azi-dimineata lung pe Maniu. M-am dus la el, la Athenee Palace, unde nu-l mai vazusem de ani si ani de zile. L-am gasit in aceeasi odaie goala, fara o carte, fara o revista, fara nimic personal. Aceeasi valiza mica pentru doua camasi si mansetele de celuloid, ca acum 15 ani".

Masura il viza si pe Nicolae Lupu, deoarece vesnic agitatul politician sedea la hotel. Hotararea il constrange sa se mute.

Astfel, istoria democratiei noastre de Balcani e plina de invataminte pentru prezent. Invataminte de cum sa-ti lucrezi adversarii prin orice mijloace.

P.S. La inceputul lui decembrie 1938 se inchide si celebra cafenea Corso din Piata Palatului. Motivul? Se facea prea multa politica!

NIMIC NU SE PIERDE
Si-n anii interbelici, vedetele sunt vanate de revistele de mondenitati. E vorba, desigur, doar de vedetele vietii teatrale, cinematograful romanesc fiind la inceputuri, iar televiziunea lipsind cu desavarsire. O fotografie din "Ilustratiunea romana" din 2 decembrie 1931 il surprinde pe George Vraca luandu-si salariul de la casieria Teatrului Ventura.

LUMEA PRIN CARE TREC

Le lipsea coloana vertebrala

Prin dictatura instaurata intr-o noapte (10 spre 11 februarie 1938), Carol al II-lea va beneficia de cei mai buni oameni din intregul spectru politic al momentului. Armand Calinescu, Gheorghe Tatarescu, Victor Iamandi, Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga, culesi din partidele pe care Suveranul le ciugulise fara incetare, an de an, din iunie 1930, alcatuiau o casta de profesionisti ai politicii. Mai jos, in structurile Justitiei Politice, in cele ale Administratiei se gaseau veritabile eminente ale meseriei. Si totusi, cu acesti oameni la varf, Romania Mare devine Romania Mica si, mai grav, se vede obligata sa se injuge la carul Germaniei lui Hitler.

Ce le lipsea oamenilor lui Carol al II-lea de li se poate pune in responsabilitate marimea unor furtuni atat de greu asezate de-a lungul secolelor? Indiscutabil, ceva despre care specialistii spun ca n-are ce cauta in politica: simtul moral. Asociat deseori cu idealismul naiv in plan financiar, cand nu e identificat cu prostia pur si simplu, simtul moral da unei personalitati ceea ce-i trebuie mai ales in vremuri tulburi: catargul. Oamenii Mariei Sale erau funciarmente oportunisti. Asta inseamna inclinatia de a fi in stare de orice pentru a obtine un profit. In timpuri normale, absenta catargului etic sau ideologic nu se simte in planul destinului personal, ba mai mult, e argument de succes garantat. Lucrurile se schimba in vremuri sui. Evenimentele se precipita gafaitor, in fiece moment se iveste un fapt ce ti se pare profitabil, din care crezi ca poti stoarce ceva. Asta da personalitatii o obositoare agitatie, o epuizare prin aruncarea in mai multe directii. Cam asa aratau vremurile din vecinatatea celui de-al doilea razboi mondial. Vremuri tulburi, ilogice, dominate de imprevizibil. Oamenii politici n-aveau insa catarg moral sau ideologic. Fara minima credinta in ceva, ei s-au dovedit ineficienti. S-au risipit in decizii luate pe loc, toate sub semnul succesului de o clipa, satisfacatoare in vremelnicie, dezgustatoare in eternitate.

Aviz oportunismului politic de azi!

BARFE

Controversa asupra unei vorbe de duh

Pe Nae Gheorghidiu Camil Petrescu il face prototipul politicianului fara scrupule, gata sa-si vanda si mama pentru o afacere banoasa. Citind acum "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi", pricepem ca Nae Gheorghidiu e membru al Partidului National Liberal, condus de Ionel Bratianu. Pentru a-l sublinia ca autor de vorbe de duh (imbecile!), Camil Petrescu descrie scena in care cineva ii cere sa-l vare la liberali:
"Invita, in gluma, pe un deputat opozant sa se inscrie in partidul liberal, ca sa-si asigure viitorul politic.
- Fugi de-aici... Ce-s nebun? ... Sa duc oala de noapte a lui Ionel Bratianu? Caci spiritul de disciplina in partidul liberal a fost totdeauna proverbial.
Nae Gheorghidiu l-a privit lung, uimit, si pe urma, cu un joc de scena de batran actor de provincie:
- Sa duci oala de noapte a lui Bratianu? Si-l masura mereu dispretuitor, din cap pina in picioare. Pe urma cu mindrie: Ma, oala de noapte a lui Bratianu o duce conu Alecu (important membru al partidului), eu duc pe-a lui Conu Alecu si tu, daca vii in partid, o s-o duci pe-a mea. Si, in hohotele de ris ale tuturor: Cum crezi tu?... asta-i partid serios, cu ierarhie, ma, nu gluma!"
Regasim scena, chiar daca usor ferchezuita, in eseul "C. Argetoianu: Diletant si zeflemist", publicat de Pamfil Seicaru in Carpatii nr. 13-14, mai 1956, reprodus in "Scrieri din exil":
"Cand Argetoianu a intrat in Guvernul Bratianu, un partizan, profesorul de drept comercial Stoianovici, a venit agitat sa-si exprime nedumerirea si chiar indignarea:
- Cum, coane Costica, de acum incolo vom duce oala de noapte a lui Bratianu?
- Pardon. Oala de noapte a lui Bratianu o voi duce eu, tu o vei purta pe a mea!"
Asadar, Pamfil Seicaru pune pe seama lui C. Argetoianu vorba cu oala de noapte. Sa fie cinicul politician interbelic prototipul lui Nae Gheorghidiu? Greu de crezut. Mai lesne de presupus e ca vorba circula la vremea respectiva prin cafenele, pentru a ilustra disciplina impusa PNL de Ionel Bratianu.

UN SECOL IN IMAGINI
Lili Brik, amanta lui Maiakovski, pozand pentru un afis bolsevic dedicat educatiei revolutionare a femeilor. Marele poet n-a ezitat sa-si foloseasca iubita ca sursa de inspiratie
Citeşte mai multe despre:   editorial,   noapte,   brătianu,   hotelul,   argetoianu,   athenee,   palace,   athenee palace

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de