x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Albastru de România

0
Autor: Daniel Apostol 11 Noi 2019 - 07:30
Albastru de România


         Asociem mai tot timpul culorile cu spaţiul, timpul şi timpurile în care trăim. Acordăm culorilor înţelesuri practice, semnificaţii sociale sau identităţi simboliste. Lumea a auzit şi ştie de albastru-ultramarin, de albastru-petrol, de albastru de cobalt sau de lapislazuli, de albastru de metil, de albastru egiptean (de Alexandria) şi mai ales de albastru de Voroneţ.

Spre final de 2019, BNR aduce în registrul cromatic „albastrul de România”. Este un albastru „controlabil”, care se pare că defineşte cel mai bine situaţia economiei naţionale.

         Creşterea PIB va accelera uşor anul acesta, până la 4,1% (de la 4% în 2018), dar economia va călca frâna până la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021, arată Comisia Europeană în previziunile economice de toamnă. Şomajul va urca la 4,2%. Ameninţător (pentru că va sări pragul admis de 3%), deficitul bugetar ar urma să se plaseze pe la 4,4% din PIB (de patru ori mai mult decât în zona euro). Potrivit analizei comisiei, „consumul privat este aşteptat să se reducă, dar va rămâne principalul motor de creştere”, în contextul unor politici profund prociclice (fiscalitate relaxată şi finanţări de bule bugetare nesustenabile - majorări de salarii şi pensii). La rândul său, FMI recomandă ca politica monetară să rămână restrictivă, iar politica fiscală să fie „ancorată de obiective bugetare pe termen mediu”. Agenţia de rating Fitch constată şi ea o „înalbăstrire” - adică o slăbire graduală - a finanţelor publice pe termen scurt şi mediu, în actualul context politic.

         Peste toate aceste nuanţe azurii, INS mai trage şi el o tuşă albastru-demografică: se accentuează fenomenul de îmbătrânire demografică, populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste depăşind cu 471.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018. INS arată că vârsta medie a populaţiei a fost de 41,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2018, populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%), iar cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţine grupa de vârstă 40-44 de ani (8,6%). Potrivit estimărilor PwC, pentru a susţine o creştere economică de 3,5% este nevoie de încă 1 milion de angajaţi, până în 2022 şi, paradoxal, deşi avem una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din UE (3,2%, cea mai mică din ultimii 30 de ani), avem şi al treilea cel mai ridicat nivel al populaţiei inactive dintre statele membre.

         România se confruntă, în acelaşi timp, cu accentuarea unor multiple deficite greu de acoperit: pierdem oameni şi pierdem bani, pierdem încrederea în administraţie şi în capacitatea statului de a oferi o viaţă mai bună cetăţenilor săi, economia pierde investiţii şi este din ce în ce mai plăpândă în faţa riscurilor externe.

         Situaţie „delicată, uşor albastră, dar controlabilă”. Albastru de România.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de