x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Anomaliile sistemului de securitate naţională

0
Autor: Razvan Belciuganu 02 Iul 2008 - 00:00

Patru amfibii blindate, care patrulau la 13 iunie pe Autostrada A1 (Qalat – Kabul), în Afganistan, au fost atacate de talibani. Aceştia au tras înspre militarii români inclusiv cu aruncătoare de grenade...

SCENARII ÎN CIORNĂ
Patru amfibii blindate, care patrulau la 13 iunie pe Autostrada A1 (Qalat – Kabul), în Afganistan, au fost atacate de talibani. Aceştia au tras înspre militarii români inclusiv cu aruncătoare de grenade. Fruntaşul Claudiu Marius Covrig, aflat în primul transportor, a fost ucis, iar sublocotenentul Marius Vasile Apostol, sergentul major Daniel Dumitru Drugan şi caporalul Marius Barbu, din Batalionul 300 Infanterie Galaţi, au fost răniţi.

Armata României funcţionează, aşadar, după logica militară din toate timpurile, chiar şi în teatrele de operaţii internaţionale. Eroii pot fi fruntaşi, caporali, sergenţi majori şi sublocotenenţi. Structurile militare din orice ţară au şi generali, dar au mai ales soldaţi şi gradaţi. Structurile militare din orice capăt de lume au două corpuri de “manageri”, cel al subofiţerilor şi cel al ofiţerilor, fiecare cu rolul său bine determinat. În armată contează concepţia, însă contează mai ales pregătirea şi execuţia, iar cele două corpuri amintite realizează echilibrul unei organizaţii atît de mari.


În România, acest echilibru a fost dat peste cap şi nimeni, pînă la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pare că nu vede. Fără indoială, efectele anomaliilor de sistem, introduse şi acceptate de membri de guvern de diferite coloraturi din motive populiste, se văd în timp, cînd pe respectivii politicieni care au avizat astfel de dereglări nu-i mai interesează. Înseamnă că statul român e puţin defect dacă are diferite structuri militare, fiecare cu alte reguli, fără să existe o concepţie unitară nici măcar în ceea ce priveşte gradele militare. La “Interne”, trupetele de rînd, angajat în structurile militare, este direct sergent major, adică subofiţer. Vasăzică, soldatul şi gradatul profesionist din Jandarmerie şi de la Pompieri intră direct în corpul subofiţerilor. Şi nici măcar nu este vorba doar despre cei din operativ, ci apar şi funcţii de subofiţer-cizmar, subofiţer-tîmplar, subofiţer-frizer, subofiţer-agronom.

 
După concepţia privind Corpul subofiţerilor existent în cadrul Comandamentelor NATO, subofiţerul poate să fie şi absolvent de facultate, iar rolul său este deosebit de important în instruirea şi starea de pregătire a trupei, şi în susţinerea moralului dintr-o subunitate. Or, ceea ce se întîmplă la “Interne” este departe de acest model, iar hibele sistemului românesc sînt cu atenţie privite de aliaţi.

Cauza pentru care jandarmii şi pompierii ajung direct subofiţeri, fie că urmează doi ani de Şcoală la zi sau intră pe filiera indirectă şi sînt supuşi unei perioade de pregătire cuprinsă între 4 şi 16 săptămîni, este una ascunsă. În fond, pe bună dreptate, era necesar ca structurile care intră în componenţa “Internelor” să fie egalizate, iar jandarmii şi pompierii să fie în rînd cu ai lor colegi, politiştii. Pînă la urmă este vorba, vorbind din punctul de vedere al angajatului, de gradul de salarizare, iar discrepanţele dintre structurile ministerului, pe acelaşi nivel de execuţie, nu sînt normale.

O dată cu apariţia Statutului poliţistului, în ceea ce priveşte poliţiştii, lucrurile s-au tranşat prin apariţia a două corpuri: cel al ofiţerilor de poliţie şi cel al agenţilor. Avînd în vedere faptul că acest corp al agenţilor este echivalentul celui al subofiţerilor, urmarea este de la sine înţeleasă. Dar dacă am convenit că nu sînt normale discrepanţele dintre structurile unui minister, cu atît mai mult nu sînt normale nici discrepanţele dintre structurile militare ale României.
 

Acelaşi Minister al Reformei Administrative şi Internelor a mai perpetuat o anomalie, care derivă tot din înţelegerea şi aplicarea subversivă a Statutului poliţistului. La structurile centrale ale ministerului se aplică gradele profesionale ale poliţistului. Aşadar, un jandarm sau un pompier trebuie să-şi dea jos repede uniforma, dacă, să spunem, este promovat la o direcţie centrală. E ca şi cum, la Ministerul Apărării, un aviator ar trebui să îşi renege hainele albastre odată ajuns la o direcţie centrală. Substratul acestei anomalii este că, de fapt, în centrala “Internelor” peste 80% dintre cadre provin de la Poliţie şi, în ultima vreme, au fost angajate din sursă externă. În această perioadă, defectele sistemului nu au fost observate sau au fost ignorate de miniştrii Ioan Rus, Marian Săniuţă, Vasile Blaga şi Cristian David. Între timp, anomaliile s-au solidificat, iar fiecare dintre aceşti miniştri s-a prezentat drept un mare reformator. I-a preocupat imaginea. Şi cam atît.

Citeşte mai multe despre:   editorial,   structurile

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de