x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Apocalypse now

0
Autor: Ionuț Bălan 18 Sep 2008 - 00:00

În urmă cu patru ani, cînd scriam că excesul de monedă americană va duce la o criză similară celei din anii ’30, eram tratat mai mult cu zîmbete. Acum însă ziarele serioase au ajuns să titreze: "Dezastru pe piaţa americană". Lehman s-a prăbuşit. Merrill Lynch a fost preluată. AIG a primit un megaîmprumut de 85 de miliarde de la Fed. Criza americană este cea mai gravă de la cea din 1929 şi poate duce la dispariţia unor instituţii financiare cu o istorie de sute de ani. Se pregătesc oare Credit Suisse, UBS, General Motors şi un producător de avioane?



În urmă cu patru ani, cînd scriam că excesul de monedă americană va duce la o criză similară celei din anii ’30, eram tratat mai mult cu zîmbete. Acum însă ziarele serioase au ajuns să titreze: "Dezastru pe piaţa americană". Lehman s-a prăbuşit. Merrill Lynch a fost preluată. AIG a primit un megaîmprumut de 85 de miliarde de la Fed. Criza americană este cea mai gravă de la cea din 1929 şi poate duce la dispariţia unor instituţii financiare cu o istorie de sute de ani. Se pregătesc oare Credit Suisse, UBS, General Motors şi un producător de avioane?

În fine, poate nici nu era nevoie să se citească ce am scris eu. În primăvara acestui an au existat voci influente care au avertizat în legătură cu iminenţa unei crize. Fostul preşedinte Fed, Alan Greenspan, a zis limpede într-un editorial din Financial Times: "Statele Unite traversează cea mai gravă criză financiară de după al doilea război mondial, aceasta urmînd să se încheie abia după stabilizarea preţurilor din sectorul imobiliar".

Din păcate, statul american a înţeles prin "stabilizare" preluarea Fannie Mae şi Freddie Mac. În condiţiile în care Carlyle, Bear Stearns, Lehman Brothers şi alţii dau faliment statul se consolidează în risc cu Fannie & Freddie prelungind criza.
O altă greşeală pe care o va face probabil va fi reducerea dobînzii de politică monetară, măsură care va expanda mai mult masa monetară...

Mergînd pe această linie, pe care cei care afişează riscuri mai mari plătesc dobînzi mai mici, ce urmează să se mai întîmple? Păi, dacă nu se corectează suficient preţul activelor fiindcă preia statul Fannie Mae şi Freddie Mac, atunci nu rămîne decît să se ajusteze dezechilibrele de putere de cumpărare faţă de zona euro prin deprecierea monedei. La un curs de 1,388 dolari/euro în urmă cu o săptămînă analiştii internaţionali mai aveau puţin şi le recomandau investitorilor să cumpere dolari în eventualitatea în care biletul verde va ajunge la un raport de 1 la 1 faţă de moneda unică europeană. Noroc că s-au abţinut. La sfîrşitul anului există şanse mari să se plătească doi dolari pentru un euro...

Trecînd de la economia monetară la cea reală, aş vrea să reamintesc că în urmă cu patru ani spuneam că diferenţa de productivitate dintre America şi Europa nu este atît de mare, încît să justifice un decalaj atît de amplu între ratele de şomaj – 5% în Statele Unite, 9% în zona euro.

Între timp rata şomajului a ajuns la 6,1% în SUA, iar în condiţiile în care Fed pare pregătită să taie dobînzile pe piaţa financiară, efectul acestei politici va fi o creştere a şomajului fără precedent în ultimii 25 de ani – peste 9%.

Şi ca să închei discuţia în spirit românesc e util să revedem declaraţia guvernatorului Isărescu din august 2007: "În Statele Unite nu are loc o simplă corecţie!". Ea poate fi pusă foarte bine alături de cea din decembrie 2004: "Deciziile de politică sînt evaluate critic, iar scamatoriile nu au cum să aibă efectul scontat. Astfel, o relaxare monetară în speranţa stimulării creşterii economice şi reducerii şomajului este imediat sancţionată de piaţă, prin deprecierea cursului şi creşterea presiunilor inflaţioniste. Efectul pozitiv, dacă el se manifestă, durează foarte puţin şi este neconcludent, dar pierderea de credibilitate rămîne, afectînd pe termen lung rezultatele economiei". Şi se ajunge la concluzia că, indiferent ce fac pe termen scurt băncile centrale, economia rămîne o ştiinţă cu principii implacabile...
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de