Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Experimentul pensiilor private obligatorii pare sa fi fost un antrenament cu public pentru asigurarile private obligatorii. Nu e nimic rau in a stimula concurenta, inclusiv in sectorul de sanatate. Iar investitiile private sunt absolut necesare. Dar eu inteleg asa: asigurarile de stat se fac cu banii cu care noi contribuim la stat; asigurarile private se fac cu banii cu care noi alegem sa contribuim pentru acestea. Adica, statul – cu banii statutului, iar privatii – cu banii privatilor. Ceea ce deja functioneaza, la fel ca in toata Europa, si ar putea fi imbunatatit prin impozitare progresiva insotita de extinderea deductibilitatilor (pentru cheltuieli cu asigurarile private).
In schimb, legea propusa zice asa: privatii te asigura cu banii statului. Ce concurenta mai este aceasta? O afacere livrata la cheie pentru cateva firme, cu siguranta incasarii unor bani si fara garantii privind calitatea serviciilor. Singura certitudine este cresterea costurilor pentru pacienti – care vad crescand impozitarea (tocmai a intrat in vigoare coplata), dar scazand pachetul de baza de servicii medicale inclus in asigurare. Mai mult, la privat pachetul va varia probabil de la o companie la alta, si alte prime vor fi platite pentru servicii medicale care astazi sunt gratuite.
Eu pot accepta o varianta in care nu mai contribuim deloc sau aproape deloc la stat, si alegem sa contribuim (sau nu), stimulati eventual prin deduceri fiscale, la asigurari private. Este modelul american – dar sa ne asumam consecintele. Nu va mai fi moartea domnului Lazarescu, ci moartea a sute de mii de oameni fara posibilitati. Poate va amintiti de filmul in care Denzel Washington ia ostatic un intreg spital pentru a face rost de transplant pentru fiul sau – care nu avea asigurare pentru ca tatal sau tocmai ramasese somer. Vrem sa ajungem acolo? Daca da, initiatorii legii trebuie sa isi asume aceasta viziune.
Recentul Raport al Curtii de Conturi releva ce se poate intampla cand banii statului se duc catre privati. Casa Nationala de Pensii Publice vireaza sumele catre fondurile de pensii administrate privat prin aplicarea procentului prevazut de lege ca si cum gradul de colectare ar fi de 100%. Practic, insa s-a platit catre privati de doua ori mai mult decat s-a incasat.
In acelasi timp, statul a prestat gratuit servicii pentu privati, precum: intocmirea, actualizarea si pastrarea evidentei privind contributiile la fondurile de pensii administrate privat, pe fiecare participant, precum si (prin ANAF) colectarea contributiilor. Acestea sunt numai doua dintre riscurile care se vor repeta, dar la o scara financiara mai mare, la asigurarile private de sanatate.
Adevarata concurenta in sectorul privat trebuie sa fie pe bani privati, nu pe banii publici.
