x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Atunci cănd se alege praful (de neghină)

0
Autor: Adrian Năstase 28 Noi 2007 - 00:00
Atunci cănd se alege praful (de neghină)


Dacă criza politicului generează absenteism la alegeri, de ce nu vine lumea la referendumul care propune clar ieşirea din criză? Că Traian Băsescu nu e zeitatea adusă de istorie să facă ordine in vieţile lor. "Băiatul simpatic" are un trecut neclar. Are prieteni discutabili. Are realizări microscopice in toate domeniile in care a acţionat.



Absenteismul care s-a manifestat la alegerile de duminică a fost deja disecat, in fel şi chip, de politicieni, ziarişti şi analişti. Nu doresc să reiau cele spuse. Mi se par insă demne de semnalat căteva aspecte ce s-ar putea dovedi, in timp, purtătoare de efecte pentru politica romănească.


Participarea redusă la scrutinul european face parte, intr-adevăr, dintr-un fenomen mai larg, specific ţărilor nou-intrate in UE. Efectele pozitive sau negative ale integrării se fac simţite in timp şi, tot in timp, pot fi posibile dezbateri reale asupra acestui subiect. Altfel spus, interesul publicului va deveni real pe măsură ce apartenenţa insăşi la Uniune se va intersecta mai palpabil cu viaţa de fiecare zi a indivizilor şi colectivităţilor, din Romănia.


Dincolo de această realitate, este foarte probabil să asistăm, intr-un plan general european, la o criză a politicului insuşi. La o problemă a sistemului democratic. La un blocaj in zona cu adevărat fertilă, cea care generează soluţii noi şi viabile, capabile să creeze dezbateri, interes, speranţă. Este, fără indoială, o problemă serioasă de depăşit. O problemă legată de clasa politică de la noi şi de aiurea. O criză a partidelor şi a politicienilor. O criză a democraţiei insăşi.


Pe această criză de incredere şi de soluţii işi bazează construcţia politică actualul preşedinte al Romăniei. Domnia sa a ajuns la putere intr-un moment in care increderea in partide şi in Parlament scădea. Aşa că soluţia pe care a propus-o a fost una simplă, individuală, bazată pe ceea ce aş numi tupeul ca sport extrem. Băsescu a incercat să facă un pas la ofsaid. "Eu nu fac parte din clasa politică", a spus el vreme de trei ani. "Sunt cel adus de istorie ca să vă scape de ea. Tot ce trebuie să faceţi e să-mi daţi mie căt mai multă putere ca să evitaţi puterea lor confuză, bazată pe dezbateri sterile. Pentru că mă ştiţi, eu nu sunt ca ei. Eu sunt băiatul cu ardeiul. Băiatul simpatic."


Cred că referendumul de duminică a fost momentul final al acestei construcţii periculoase. Periculoasă pentru că se baza, in cel mai inalt grad, pe minciuna şi pe refuzul responsabilităţii. Traian Băsescu işi neagă trecutul politic şi administrativ substanţial şi toată răspunderea care derivă din el. E in ordine. El doreşte insă reforma clasei politice, pentru că asta dă bine la public, pentru că in zona asta e mai mult loc şi de acolo pot veni mai multe voturi. E un reformator in aceeaşi măsură şi din aceleaşi motive pentru care PD e acum un partid popular, de centru dreapta, după ce a fost, cu o noapte inainte, membru al Internaţionalei Socialiste.


Acest oportunism absolut a primit duminică un refuz public la fel de absolut. Dacă criza politicului generează absenteism la alegeri, de ce nu vine lumea la referendumul care propune clar ieşirea din criză? Pentru că a inţeles că nu asta e soluţia. Că are de a face cu o şmecherie. Că Traian Băsescu nu e zeitatea adusă de istorie să facă ordine in vieţile lor. "Băiatul simpatic" are un trecut neclar. Are prieteni discutabili. Are realizări microscopice in toate domeniile in care a acţionat.


"Ieşiţi la curăţenie!", a strigat Băsescu, vreme de săptămăni, de pe toate plasmele. Lumea n-a ieşit, nu pentru că nu ar fi nevoie de curăţenie, ci pentru că a băgat de seamă că marele zeu al aspiratorului este el insuşi plin de praf.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de