Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romănia e ţara ciudăţeniilor ridicate la rangul de normalitate. Cea de la Referendum le intrece insă pe toate.
Sub titlul "Referendumul din 19 mai. Autoritatea Electorală Permanentă dezleagă misterul. Peste 850.000 de votanţi pe listele suplimentare", Jurnalul naţional de luni, 10 septembrie 2007, publică datele cele mai importante ale unui document de care toată lumea a uitat că trebuie să apară, deşi toată lumea ar fi trebuit să se intereseze de stadiul in care se află: Raportul asupra organizării şi desfăşurării referendumului naţional din 19 mai 2007, inaintat conducerii Parlamentului de Autoritatea Electorală Permanentă. Cele căteva rănduri de introducere explică titlul. Printre multe mistere dubioase ale scrutinului din 19 mai 2007 se numără şi faptul că nici Biroul Electoral Central, nici Autoritatea Electorală Permanentă n-au fost in stare să ofere date centralizate privind numărul cetăţenilor care au votat pe listele suplimentare. Necesitatea de a se şti căţi au votat pe listele suplimentare nu işi avea temeiul intr-o curiozitate pur statistică. Se impunea să se ştie numărul celor inscrişi pe listele suplimentare, deoarece, in toate alegerile de pănă acum, listele suplimentare au fost asociate cu ceea ce s-a numit turismul electoral: practica unor formaţiuni politice de a organiza veritabile caravane de autobuze care, umblănd prin ţară, făceau ca aceiaşi cetăţeni să voteze de mai multe ori. Şmecheria cu votul dublu sau chiar triplu a fost folosită pe scară largă şi de autorităţile locale. De asemenea, lucru foarte important, listele suplimentare dau posibilitatea falsificării rezultatelor la nivel central.
Faţă de alte alegeri insă, Referendumul de la 19 mai 2007 ne-a adus o surpriză de proporţii: procesele-verbale pe circumscripţii şi cele pe ţară n-au cuprins punctul referitor la numărul celor inscrişi pe listele suplimentare. Aceste liste au fost vărăte in saci, cutii de pantofi, pungi de plastic şi trimise Biroului Electoral Central. Acesta, la răndu-i, le-a trimis Autorităţii Electorale Permanente.
Dincolo de brambureala organizatorică, produs direct al guvernării Tăriceanu II, e lesne de bănuit că fără o centralizare in procesul-verbal multe dintre listele suplimentare s-au pierdut pe drum sau au fost făcute pierdute. In ziua Referendumului, dar şi după aceea, s-au semnalat, de ziarele locale indeosebi, situaţii electorale greu de explicat cu instrumentele psihologiei colective. La Eforie, de exemplu, au apărut 15 autocare din Bucureşti cu turişti al căror prim impuls n-a fost de a vedea Marea, ci de a vedea secţiile de votare. La Sibiu, ca să luăm un alt exemplu, localnicii nu prea s-au inghesuit la vot. Cei veniţi in oraş chiar in dimineaţa zilei respective au umplut insă secţiile de votare. Un număr uriaş de cetăţeni care au apelat la listele suplimentare s-a inregistrat şi in localităţi străine de interesul turistic. 310 votanţi pe listele suplimentare in satul Siliştea-Gumeşti, in timp ce votanţii pe liste normale au fost 2.601. Romănia e ţara ciudăţeniilor ridicate la rangul de normalitate. Cea de la Referendum le intrece insă pe toate. Sibienii, de exemplu, n-au chef să iasă din case pentru a vota la Sibiu. Aceiaşi sibieni insă s-au urcat in tren şi s-au dus la Bucureşti să voteze! Semnalele de la vremea respectivă lăsau să se intrevadă o fraudă de proporţii la Referendum, pusă la cale de administraţia locală rămasă in măinile PD, cu complicitatea Poliţiei, rămasă tot in numele PD, şi pe fondul lipsei de autoritate a guvernului Tăriceanu.
Lipsea insă dovada. Raportul AEP o aduce. E o dovadă zdrobitoare. Chiar şi aşa cum au ajuns, ca vai de lume, listele suplimentare arată că din 8.135.272 de romăni, căţi s-au prezentat la Referendum, 870.834 au votat pe liste suplimentare.
După primul tur, cel din 28 noiembrie 2004, Traian Băsescu, sprijinit puternic de Pro Democraţia, a denunţat, cu zarvă, fraudarea alegerilor de către PSD prin intermediul listelor suplimentare. şi candidatul Alianţei şi şeful Pro Democraţia au semnalat, ca pe un fapt ieşit din comun, numărul mare de cetăţeni incrişi pe listele suplimentare prin raportare la numărul celor prezenţi la vot. De altfel, urmare a scandalului iscat şi intreţinut de Pro Democraţia, la al doilea tur s-au luat măsuri pentru a limita numărul de locuri disponibile votului pe listele suplimentare. Aşadar, argumentul forte al celor care au denunţat frauda majoră la alegerile din 28 noiembrie 2004 l-a constituit numărul mare de alegători inscrişi pe listele suplimentare. La scrutinul din 28 noiembrie 2004, s-au prezentat la vot 10.794.017 cetăţeni. Ştiţi căţi au fost pe liste suplimentare? 705.739 de cetăţeni. 6,5% din numărul celor care s-au prezentat la vot. La 19 mai 2007 s-au prezentat la vot 8.135.272 de cetăţeni. Ştiţi căţi au fost pe listele suplimentare? 870.834 de persoane. Un procentaj de 10,7%. Dacă la 28 noiembrie 2004 a fost o fraudă majoră, cum ii putem spune celei de la 19 mai 2007?!
P.S. Acum avem dovada milionului de voturi in plus, pe care Traian Băsescu a spus, inainte de anunţarea rezultatului oficial al referendumului, că le-a obţinut.
